Jurnal de vacanta

Şi în a 8-a zi a lunii lui August, un semizeu, jumătate Centaur (de la bust în sus) şi jumătate om (de la bust în jos) paşi pe nisip printre ei. Semizeul ar fi putut să paşească de pe 7, dar îi era somn şi a considerat o siestă de 20 de ore absolut necesară organismului său grav solicitat de luni de dormit excesiv.

Şi sfântul patron al gârâitului cu subînţeles se pogorî printre ei si fu nemulţumit. Fu nemulţumit că trebui să traverseze o mare de ţigani borâţi care vindeau căţei cu baterii, săbii de plastic şi batmani anatomic incorecţi ca şi cum există persoane non-cretine care se duc la mare să cumpere rahaturi pe care să le ducă acasă, şi vru să-i trăznească pe comercianţii tuciurii şi clientela lor iobagă ce blocau toate drumurile dar nu erau destui nori. Cătrănit, văzu mulţi târtani in forma de piramidă de carne, rosiatici-maronii, proptiţi peste tot prin nisip ca rahaţii unui suferind de hemoroizi gigantic. El fu surprins neplăcut de o puzderie de creaturi mici, diforme dar cu ţâţe şi se uită spre ceruri şi strigă: “Eu, ce sunt aceste chestii?” şi o voce lăuntrică îi răspunse : “sunt băieţei între 7 şi 12 ani”. Şi semicentaurul se întristă şi fruntea i se umplu de lacrimi. Pe când era el sfertizeu, se obişnuia a exista cîte un gras, şi numai unul în fiecare clasă. Acela era cunoscut în toată clasa ca “Grasul” şi scuipat de toţi ori, judecând după sânii băieţeilor de 1.40 metri si 65 de kile, proporţiile s-au inversat. Oare se scuipă între ei ? Rămân nescuipaţi ? Ce păzesc părinţii acestor creaturi inestetice ? De ce nu pun lacăt la borcanul cu maioneză ? Apoi cel cu picioare de ţap văzu multe femei urâte, cu ţâţe fleoşcăite, roşii ca curul unui babuin şi venoase ca o pulă şi se mâhni în pantaloni.

După aceste observatii pertinente, demiurgosul îşi trânti ochelarii de soare dă firmă înapoi pe chipul său fabulos, şi căştile în urechi, se aşeză în nisip, începându-şi programul de bronzat patentat: o bere pe burtă, o bere pe spate şi tot aşa şi văzu că e bine.

Mai târziu găsi o bombă depravată unde să be pe înserate, şi încercă să-l cheme şi pe semiomul Hazdrubal dar acesta avea telefonu închis (seb, să te fut în inimă) aşa că fu nevoit să se depraveze singur

(va urma)