luni, 8 decembrie 2008

WWW.PITICIGRATIS.COM




Dragi tovarăşi, prieteni şi pulime. M-am mutat pe www.piticigratis.com

Aşa că schimbaţi linkurile pe care le aveţi spre acolo.

Mai multe detalii în primul post de acolo. Am dat destule linkuri sau v-aţi pierdut pe drum ?

55 de comentarii:

Darael spunea...

Daca tot ai intrebat, iti spun: sunt muuuuuult prea putine linkuri ;)

alessa spunea...

da-te-n kilu' meu! ca nu-ti merge nou' sait. ce dracu dai linkuri aiurea!?

Charismatic Stallion spunea...

Bwei.......hahahahahaha n00000b ur site is down

zetu spunea...

There is a god! :D

Anonim spunea...

ai fost hacked :))

Dan spunea...

Oops! This link appears broken.
Page not found - unknown error.

Dead spunea...

meh. cred ca e din host. rezolv io.

Dead spunea...

plm, io am zis ca o sa fie probleme la inceput. se rezolva.

cezar spunea...

intotdeauna la inceput e mai greu, lasa ca se poate

marverde spunea...

ne vedem acolo

The Daily Kost spunea...

In pula mea !
Nu e jos site-ul, dar din cand in cand ai probleme cu el.
De exemplu acum nu merge.
Nslookup la "piticigratis.com" intoarce doua nameservere (ns3.ipvhost.ro / ns4.ipvhost.ro). Ambele jos !
Las-o in pula mea !
Eu ce cacat citesc dimineata asta ? ;)

Ionescu Latul spunea...

Mie-mi merge noul site.

Ionescu Latul spunea...

De obicei dureaza un pic pana se propaga in toate dns-urile

Anonim spunea...

mi-as' pula-n pagina (si in poza) ta ca vad ca azi nu merge

maidanezu spunea...

MULTIPLE CHOICE
1. Revista ViaŃa Românească a apărut în:
a. februarie 1912
b. martie 1906*
c. iulie 1910
d. decembrie 1925
e. ianuarie 1946
2. Autorul volumului Spiritul critic în cultura românească este:
a. C. Stere
b. N. Iorga
c. Panait Cerna
d. G. Ibrăileanu*
e. N. Manolescu
3. Autorul articolului Politică si cultură este:
a. Duiliu Zamfirescu
b. Barbu Delavrancea
c. I.L. Caragiale*
d. St.O. Iosif
e. Liviu Rebreanu
4. Cronica evenimentelor externe în revista ViaŃa Românească îl are ca
semnatar pe:
a. N. Iorga
b. C. Stere*
c. I.G. Duca
d. VlahuŃă
e. G. Ibrăileanu
2
5. Poezia 1907 care începe cu versul „Minciuna stă cu regele la masă” apărută
în ViaŃa Românească este scrisă de:
a. G. Cosbuc
b. V. Alecsandri
c. VlahuŃă*
d. Ion Minulescu
e. Ion Barbu
6. Pe cine socotea G. Ibrăileanu „omul rezumativ si reprezentativ al
scolii critice moldovenesti” ?
a. C. Negruzzi
b. Alecu Russo
c. V. Alecsandri
d. Mihail Kogălniceanu*
7. Cine a scris în Sămănătorul articolul O nouă epocă de cultură,
fundamental pentru definirea curentului ?
a. Ilarie Chendi
b. G. Cosbuc
c. N. Iorga*
d. St. O. Iosif
e. Al. VlahuŃă
8. Drama istorică Apus de Soare a fost scrisă de:
a. I.L.Caragiale
b. Mihail Sorbul
c. Al. Davilla
d. Barbu Delavrancea*
e. A de Herz
9. Revista ViaŃa nouă a fost condusă de:
a. Mihail Dragomirescu
b. Hortensia Papadat-Bengescu
c. Ovid Densusianu*
d. D. Anghel
e. C. Stere
10. Revista ViaŃa românească a promovat doctrina:
a. sămănătoristă
b. simbolistă
c. suprarealistă
d. poporanistă*
3
11. Revista ViaŃa nouă a promovat:
a. gândirismul
b. dadaismul
c. simbolismul*
d. sămănătorismul
12. Autorul studiului łară de latifundii este:
a. C. Stere*
b. Radu Rosetti
c. N. Iorga
d. Vasile M. Kogălniceanu
e. dr. N. Lupu
13. Care este calea pe care N. Iorga o recomandă pentru rezolvarea
problemei Ńărănesti ?
a. politică
b. culturală*
c. administrativă
d. revoluŃionară
14. Ce cale recomandă ViaŃa Românească pentru rezolvarea problemei
Ńărănesti ?
a. administrativă
b. politică*
c. culturală
15. N. Iorga a scris:
a. Istoria literaturii romanice*
b. Istoria literaturii germanice
c. Istoria literaturii nord americane
d. Istoria literaturilor slave
e. Istoria literaturilor balcanice
16. Polemica „arta pentru artă” – „arta cu tendinŃă” a fost purtată între:
a. N. Iorga - Ilarie Chendi
b. O. Goga – G. Ibrăileanu
c. Titu Maiorescu – C. Dobrogeanu-Gherea*
d. VlahuŃă – G. Cosbuc
17. Solidaritatea naŃională reprezintă temelia doctrinei lui:
a. C. Dobrogeanu-Gherea
b. N. Iorga*
c. C. Stere
d. G. Ibrăileanu
4
18. Cultura română si politicianismul este o carte scrisă de:
a. Titu Maiorescu
b. M. Eminescu
c. C. Rădulescu-Motru*
d. P.P. Negulescu
19. Cine dorea la începutul secolului XX „pieirea partidelor de
căpătuială”, „a tuturor partidelor de exploatare” ?
a. Titu Maiorescu
b. N. Iorga*
c. G. Ibrăileanu
d. St. O. Iosif
20. Cine este teoreticianul curentului „gândirist” care se consideră
continuatorul „sămănătorismului” ?
a. E. Lovinescu
b. Nichifor Crainic*
c. H. Sanielevici
d. Tudor Vianu
21. Poema Română a fost compusă de:
a. D. Kiriak
b. A. Bena
c. G. Enescu*
d. Gavril Muzicescu
22. N. Iorga aprecia opereta:
a. Liliacul
b. Mos Ciocârlan*
c. Voevodul Ńiganilor
d. La Calul Bălan
23. Ce compozitor a scris Rapsodia I si Rapsodia a II-a prezentate în anul
1903 la Bucuresti ?
a. Tudor Flondor
b. Ciprian Porumbescu
c. George Enescu*
d. Ion Vidu
e. Iacob Muresanu
24. Amintiri din Italia este o carte scrisă de:
a. A. VlahuŃă
b. Duiliu Zamfirescu
c. N. Iorga*
d. Titu Maiorescu
5
25. Despre care oras N. Iorga spune la sfârsitul secolului XIX „Străzile au
rămas asa cum erau acelea pe care umblau solii Moldovei veniti aici
pe vremea lui Stefan cel Mare” ?
a. Paris
b. Berlin
c. Roma
d. München
e. VeneŃia*
26. Cine este autorul sintagmei „promoŃia istorică N. Iorga” ?
a. C. Rădulescu-Motru
b. Nae Ionescu*
c. Camil Petrescu
d. Tudor Arghezi
e. Petre Pandrea

maidanezu spunea...

27. Autorul articolului De ce n-avem roman este:
a. Titu Maiorescu
b. I.L. Caragiale
c. N. Iorga*
d. G. Ibrăileanu
28. Revista nouă a fost condusă de:
a. N. Iorga
b. N. Petrascu
c. Duiliu Zamfirescu
d. G. Cosbuc
e. B.P. Hasdeu*
29. Care dintre acesti scriitori nu a colaborat la revista Sămănătorul ?
a. Al. VlahuŃă
b. St.O. Iosif
c. O. Goga
d. I.L. Caragiale*
e. M. Sadoveanu
30. Articolul Rolul Junimei în literatura noastră a fost scris de:
a. Titu Maiorescu*
b. I.L Caragiale
c. G. Cosbuc
d. N. Iorga
6
31. Cine a scris volumul Bătrânii ?
a. Emil Gârleanu*
b. N. Iorga
c. G. Cosbuc
d. D. Anghel
e. Ion Minulescu
32. Articolul Coruri a fost scris de:
a. N. Iorga*
b. G. Enescu
c. O. Densusianu
33. „Toată istoria culturii românesti de la sfârsitul veacului de mijloc până
azi e introducerea culturii străine” a fost spus de:
a. G. Ibrăileanu*
b. N. Iorga
c. Nichifor Crainic
34. Revista Floarea Darurilor a apărut sub îngrijirea lui:
a. C. Stere
b. D. Caracostea
c. M. Dragomirescu
d. N. Iorga*
35. Cartea Stupidul secol al XIX-lea a fost scrisă de:
a. Anatole France
b. Leon Daudet*
c. Marcel Proust
d. André Gide
36. Studiul Nasterea spirituală a secolului nostru a fost scris de:
a. N. Iorga
b. C. Rădulescu-Motru*
c. Ion Pillat
d. Ion Barbu
e. Liviu Rebreanu
37. Capitolul Critica socială extremă din Spiritul critic în cultura
românească îi priveste pe:
a. I.L. Caragiale si M. Eminescu*
b. C. Negruzzi si Grigore Alexandrescu
c. Duiliu Zamfirescu si Ion Minulescu
7


38. Mihail Sadoveanu a fost scriitorul emblematic al revistei:
a. ViaŃa Românească*
b. ViaŃa Nouă
c. Convorbiri literare
39. Articolul Cântarea pătimirii noastre dedicat lui O. Goga apărut în ViaŃa
Românească aparŃine lui:
a. G. Ibrăileanu
b. O. Densusianu
c. C. Stere*
d. Ion Minulescu
40. Nuvela Datorii vechi apărută în primul număr al revistei ViaŃa
Românească a fost scrisă de:
a. Al. VlahuŃă*
b. Duiliu Zamfirescu
c. .I.L. Caragiale
d. Jean Bart
41. N. Grigorescu a fost pictorul emblematic al curentului:
a. sămănătorist*
b. simbolist
c. suprarealist
42.
"O fantasie nebună săpată în piatră" expresia lui N. Iorga
caracterizează:
a. Domul din Milano*
b. Catedrala Sfântul Iosif
c. Mânăstirea VoroneŃ
d. Domul din Köln
43. „Nu-mi amintesc să fi întâlnit o preocupare de Biserică în
paginile Sămănătorului” a fost spus de:
a. Nichifor Crainic*
b. C. Rădulescu-Motru
c. Petre Pandrea
d. Tudor Teodorescu Braniste
e. C. Stere
8
44. Studiul Din economia noastră naŃională apărut în numărul din mai
1906 al revistei ViaŃa Românească aparŃine lui:
a. Vintilă Brătianu*
b. Virgil Madgearu
c. Rădulescu-Motru
d. N. Iorga
45. Primul strat al culturii lui N. Iorga s-a datorat culturii:
a. europene*
b. nord-americane
c. extrem-orientale
46. „Vremurile moderne au adus, pe lângă păcatele noastre cele vechi, si
unul nou, foarte greu, ura de clasă” a fost scris de
a. N. Iorga*
b. G. Ibrăileanu
c. Titu Maiorescu
47. Volumul Puncte cardinale în haos este scris de:
a. G. Călinescu
b. Nichifor Crainic*
c. Tudor Vianu
d. P.P. Negulescu
48. Volumul Povestiri de război aparŃine lui:
a. Ion Minulescu
b. G. Cosbuc
c. St. O. Iosif
d. D. Anghel
e. M. Sadoveanu*
49. „În România trăiesc peste 4.000.000 de Ńărani faŃă de nici un milion de
orăseni” aparŃine lui:
a. N. Iorga*
b. Titu Maiorescu
c. Duiliu Zamfirescu
d. Ion Pillat

maidanezu spunea...

50. „Satul fără bogăŃie si fără cultură care se încovoaie supt povara
trândăviei si zădarnicei noastre fudulii”. Această imagine aparŃine lui:
a. Titu Maiorescu
b. Ion Minulescu
c. N. Iorga*
d. Al. Macedonski
9
51. IndicaŃi scriitorul reprezentativ pentru generaŃia de la 1848:
a. Iacob Negruzzi
b. Alexandru VlahuŃă
c. Duiliu Zamfirescu
d. Vasile Alecsandri*
e. Ion Agârbiceanu
52. Ce cuvânt era folosit cu precădere în discursurile si articolele
scriitorilor si oamenilor politici între 1840-1866:
a. Resemnare
b. Contemplare
c. Luptă*
d. Teamă
e. Retragere
53. Nicolae Bălcescu s-a afirmat prin lucrările sale pe tărâmul:
a. prozei
b. muzicii
c. poeziei
d. picturii
e. istoriografiei*
54. Modelul generaŃiei de la 1848 a fost civilizaŃia:
a. nord-americană
b. sud-americană
c. europeană*
d. extrem-orientală
55. Revista „Dacia literară” a apărut în anul:
a. 1865
b. 1840*
c. 1825
d. 1870
e. 1810
56. Care dintre aceste principii a figurat în programul revistei „Dacia
literară” ?
a. cosmopolitismul
b. imitaŃia
c. inspiraŃia naŃională*
d. inspiraŃia europeană
10
57. Teoria „formelor fără fond” a fost enunŃată de:
a. Mihail Kogălniceanu
b. Vasile Alecsandri
c. Alecu Russo
d. Titu Maiorescu*
e. Ion Ghica
58. Teoria „formelor fără fond” datează din anul:
a. 1875
b. 1868*
c. 1821
d. 1848
e. 1859
59. Ce curent afirmat anterior în Europa a influenŃat în mod hotărâtor
generaŃia anului 1848 ?
a. iluminismul
b. barocul
c. romantismul*
d. clasicismul
60. Care dintre scriitorii generaŃiei de la 1848 a fost selectat de cercul
Junimii ?
a. Grigore Alexandrescu
b. Dimitrie Bolintineanu
c. Vasile Alecsandri*
d. Alecu Russo
e. Cezar Bolliac
61. În care din aceste publicaŃii se afirmă necesitatea inspiraŃiei din
realităŃile naŃionale ?
a. Literatorul
b. Literatură si artă română*
c. Universul ilustrat
d. Adevărul literar
62. De numele cărui scriitor se leagă manifestul simbolist ?
a. Duiliu Zamfirescu
b. Alexandru VlahuŃă
c. I.L. Caragiale
d. Al. Macedonski*
e. I.A. Bassarabescu
63. Discursul de recepŃie al lui Lucian Blaga la Academia Română se
intitulează:
a. Elogiul orasului românesc
b. Elogiul trecutului românesc
c. Elogiul Transilvaniei
d. Elogiul României
e. Elogiul satului românesc*
64. În opinia lui Nichifor Crainic miscării sămănătoriste de sub direcŃia lui
N. Iorga nu îi este caracteristic:
a. tradiŃionalismul
b. specificul naŃional
c. ortodoxismul*
d. catolicismul
e. inspiraŃia din lumea satului
65. IndicaŃi numele scriitorului francez pe care Nichifor Crainic îl socotea
că a avut o influenŃă nefastă asupra culturii române deoarece a
cultivat pornografia:
a. Balzac
b. Zola
c. Marcel Proust*
d. André Maurois
e. Stendhal
66. Care era curentul caruia i se opunea românismul ?
a. Naturalismul
b. Simbolismul
c. Ortodoxismul *
d. Suprarealismul
e. Impresionismul
f. Romantismul
67. Indicati numele omului de culturã român care a fost interzis dupa 23 august
a. Dan Desliu
b. Mihai Roller
c. Nicolae Iorga *
d. Mihail Sadoveanu

Anonim spunea...

Salutare.Am si eu un site de Bancuri si daca vrei sa faci un link exchange cu mine te rog sa vizitezi http://culmi.blogspot.com/2009/07/schimb-de-link-uri.html sau sa imi dai un add pe mess la id rfi_scan .Mersi frumos.O zi buna

Anonim spunea...

ma redirectioneaza aici http://nd.union.sogou.com/index.php?fstr=GpxWn1LkBuz1-ojcJHGrbn2E8ICtemgFMJpWNNFy7Dsbxilzf8LJg01 linkul tau

WeNDoR spunea...

ca sa ce ? ca sa ne trimita la chineji ?

Anonim spunea...

am epuizat arhiva si acolo tot nu merge

Anonim spunea...

www.pena-cristian.bogspot.com

ala micu spunea...

LOGICA
*Alegeti varianta corecta. Analogia este un rationament fundamentat pe:
b. Extindere din aproape in aproape, pe relatia de asemanare
*Alegeti varianta corecta. Ce raport exista intre operatorii logici conjunctie si disjunctie
inclusiva daca in matricea specifica acestora schimbam valoarea adevarat (simbolizat cu 1)cu cea de fals (simbolizat cu 0) ? b. Raport de dualitate;
*Alegeti varianta corecta. Daca (p ≡q) este adevarata, iar (q ∨r) este falsa, care este
valoarea de adevar a lui p ? F
*Alegeti varianta corecta. De la Aristotel pana astazi se cunosc urmatoarele stadii
fundamentale ale axiomatizarii: c. Intuitiva, Neformalizata, Formalizata;
*Alegeti varianta corecta. Dupa pozitia termenului mediu in premisa majora si minora avem urmatoarele grupaje corecte de figuri silogistice:
b. fig.I: M- P fig II:P-M fig.III:M-P fig.IV:P-M
S-M S-M M-S M-S
S - P S - P S - P S - P
*Alegeti varianta corecta. In cazul obversiunii propozitiilor categorice, premisa si concluzia sunt propozitii: b. De aceeasi cantitate, dar de calitate diferita
*Alegeti varianta corecta. Inferenta prin analogie este:
b. Modalitate de utilizare a modelelor sub forma de scheme, machete etc. pentru a
cunoaste mai bine obiectele indicate;
*Alegeti varianta corecta. Formulele care redau corect operatia logica si tipul de inferenta
imediata cu propozitii categorice numita obversiune sunt in grupajul:
b. S a P ≡S e ~P
S e P ≡S a ~P
S i P ≡S o ~P
*Alegeti varianta corecta. In patratul logic generalizat la logica propozitionala (p, q, r, s)raportul de contrarietate (p si q nu pot fi simultan adevarate) se descrie prin operatorul:
b. Incompatibilitate (anticonjunctia);
*Alegeti varianta corecta. In patratul logic generalizat la logica propozitionala (p, q, r, s)raportul de contradictie (intre p – s si q – r nu pot fi simultan nici adevarate si nici false)
se descrie prin operatorul:
c. Disjunctie exclusiva;
*Alegeti varianta corecta. In patratul logic generalizat la logica propozitionala (p, q, r, s)
raportul de ordonare sau subalternare (adevarul lui p presupune si adevarul lui r, respectiv
adevarul lui q presupune si adevarul lui s) se descrie prin operatorul:
b. Implicatie (conditional);
*Alegeti varianta corecta. In patratul logic generalizat la logica propozitionala (p, q, r, s)raportul de subcontrarietate (r si s nu pot fi simultan false) se descrie prin operatorul:
d. Disjunctie inclusiva.
*Alegeti varianta corecta. Inferentele inductive sunt:
b. Un rationament prin generalizare in care concluzia este o judecata cu un grad de generalitate mai mare decat premisele din care a provenit;
*Alegeti varianta corecta. Initiatorul axiomatizarii neformalizate este: a. Aristotel;
*Alegeti varianta corecta. Orice mod silogistic este valid daca respecta urmatoarele reguli ale termenilor:
c. 1. are trei termeni;

ala micu spunea...

2. termenul mediu este distribuit in una din premise;
3. termenii extremi nu sunt mai extinsi in concluzie decat in premise.
*Alegeti varianta corecta. Orice mod silogistic este valid daca respecta urmatoarele reguli
ale calitatii premiselor:
b. 1. din premise afirmative rezulta concluzie afirmativa;
2. cel putin o premisa este afirmativa;
3. din premise calitativ diferite rezulta o concluzie negativa.
*Alegeti varianta corecta. Orice mod silogistic este valid daca respecta urmatoarele reguli
ale cantitatii premiselor:
c. 1. cel putin o premisa este universala;
2. din premise cantitativ diferite rezulta o concluzie particulara.
*Alegeti varianta corecta. Obversiunea propozitiilor categorice este operatia logica de
derivare si tipul de inferenta in care pornind de la premisa S-P, termenii S si P ce o
formeaza: c. Schimba calitatea numai pentru P;
*Alegeti varianta corecta. Regulile speciale care determina conditiile de validitate ale unui silogism de fig. I sunt:
a. premisa majora universala, iar premisa minora afirmativa;
*Alegeti varianta corecta. Regulile speciale care determina conditiile de validitate ale unui silogism de fig. II sunt:
b. premisa majora universala, si cel putin o premisa negativa;
*Alegeti varianta corecta. Regulile speciale care determina conditiile de validitate ale unui silogism de fig. III sunt:
b. premisa minora afirmativa, iar concluzia particulara;
*Alegeti varianta corecta. Regulile speciale care determina conditiile de validitate ale unui silogism de fig. IV sunt:
b. 1. daca majora este afirmativa, minora este universala;
2. daca una din premise este negativa, majora este universala;
3. daca minora este afirmativa, concluzia este particulara.
*Alegeti varianta corecta. Un sistem axiomatic este consistent (necontradictoriu) daca:
b. Numai daca in sistem nu poate fi demonstrata o formula impreuna cu negatia ei;
*Alegeti varianta corecta. Un sistem axiomatic este complet daca:
c. Adaugand sistemului o formula nedemonstrabila in sistem obtinem o contradictie;
*Alegeti varianta corecta. Un sistem axiomatic este decidabil daca:
d. Exista un algoritm care determina daca o formula a sistemului este demonstrabila
sau nu.
*Alegeti varianta corecta. Un sistem axiomatic este independent daca:
a. Nici una dintre axiomele sale nu poate fi dedusa din restul axiomelor;
*Analizati concluziile de mai jos obtinute prin intermediul inductiei prin simpla enumerare
si decideti asupra valorii lor de adevar (A este simbolul pentru adevarat, iar F este simbolul
pentru fals):
1. Toate lichidele sunt elastice;
2. Orice incendiu este stins cu apa;
3. Zaharul se dizolva in apa;
4. Toti oamenii sunt muritori;

ala micu spunea...

5. Apa fierbe la 100°C.
Alegeti varianta corecta:
d. (1)-F; (2)-F; (3)-A; (4)-A; (5)-A;
*Analizati concluziile de mai jos obtinute prin intermediul inductiei prin simpla enumerare
si decideti asupra valorii lor de adevar (A este simbolul pentru adevarat, iar F este simbolul
pentru fals):
1. Toate metalele sunt corpuri solide;
2. Toate lebedele sunt albe;
3. Toate metalele sunt mai grele decat apa;
4. Intotdeauna iti merge rau cand iti iese in cale o pisica neagra;
5. Toti oamenii sunt nerecunoscatori (pentru ca nu cunosc nici un om care sa fie
recunoscator pentru binele facut).
Alegeti varianta corecta:
c. (1)-F; (2)-F; (3)-F; (4)-F; (5)-F;
*Analizati concluziile de mai jos obtinute prin intermediul inductiei prin simpla enumerare
si decideti asupra valorii lor de adevar (A este simbolul pentru adevarat, iar F este simbolul
pentru fals):
1. Domnul X este un om darnic (pentru ca l-am vazut dand bani cersetorilor);
2. Tot poporul este de partea noastra (n.n. – spun politicienii in timpul campaniei
electorale);
3. Nu vei reusi niciodata ceea ce ti-ai propus (pentru ca pleci la drum intr-o zi de
treisprezece);
4. Toti oamenii alearga dupa bani (pentru ca n-am intalnit inca un om care sa nu
alerge dupa bani).
Alegeti varianta corecta:
e. (1)-F; (2)-F; (3)-F; (4)-F.
*Analizati gradul de probabilitate a urmatoarei transductii (eductii) in functie de calitatea
informatiei continute in premise: „Marte este o planeta solara. Pamantul este o planeta
solara. Pamantul este locuit; deci, Marte este locuit”.
Alegeti varianta corecta. Concluzia transductiei are probabilitate:
d. Extrem de mica.
*Analizati gradul de probabilitate a urmatoarei transductii (eductii) in functie de calitatea
informatiei continute in premise: „Diversitatea formelor, specifica fiintelor vii, se
realizeaza prin unirea riguroasa a unor molecule identice. Unirea riguroasa a unor
molecule identice caracterizeaza majoritatea structurilor din lumea nevie puse in evidenta
la microscop. Majoritatea structurilor din lumea nevie se sprijina pe principiul formarii
cristalelor; deci, diversitatea formelor, specifica fiintelor vii, se sprijina pe principiul
formarii cristalelor”.
Alegeti varianta corecta. Concluzia transductiei are probabilitate:
a. Foarte mare;
*Analizand declaratiile inculpatilor si ale martorilor, judecatorul rationeaza astfel: „Daca in momentul respectiv paznicul nu era atent, masina nu putea fi observata cand a intrat in
depozit; daca depozitia martorului este adevarata, paznicul nu era atent in momentul
respectiv. Fie ca masina a fost observata, fie ca soferul ascunde ceva; intrucat soferul nu
ascunde nimic, rezulta ca depozitia martorului nu este adevarata”.
Iata si expresia acestui rationament:
(∼p →∼q) ∧(r →∼p) ∧(q ∨s) ∧∼s→∼r
Utilizand orice metoda de verificare cunoscuta din logica propozitionala decideti daca
expresia de mai sus este: b. Tautologie;

ala micu spunea...

*Antoine Arnauld si Pierre Nicole sunt autorii celebrului tratat de logica:
b. „La Logique, ou l`art de panser”;
* Conceptia mentalista, psihologista despre logica este o dominanta in perioada
b. Moderna;
*Aplicand alternativ operatiile de conversiune si obversiune formelor propozitionale
categorice A, E, I si O, obtinem toate tipurile valide posibile de inferente imediate (tabelul
lui J.N. Keynes). Corelati concluzia fiecarui tip de inferenta imediata (coloana din stanga)
cu formula ei generala (coloana din dreapta):
1) conversa simpla (de acelasi tip si
echivalent cu premisa)
(a) ~S P
2) conversa prin accident (b) ~S ~P
3) obversa (aceeasi cantitate cu
premisa, dar calitate diferita)
(c) P S
4) obversa conversiei (conversiunea
obvertita)
(d) ~P ~S
5) contrapusa (contrapozitia) partiala (e) P ~S
6) contrapusa (contrapozitia) totala (f) ~ P S
7) inversa partiala (sunt propozitii
particulare)
(g) S ~P
8) inversa totala (sunt propozitii
particulare)
Alegeti varianta corecta:
b. (1)-c; (2)-c; (3)-g; (4)-e; (5)-f; (6)-d; (7)-a; (8)-b
*Cel mai interesant tip de inductie este inductia cauzala. Din seria de principii (sau reguli)care stau la baza inferentelor si a metodelor inductiei cauzale descoperiti enuntul incorect: c. Nu ne multumim cu cauze empirice, ci descoperim intotdeauna cauza pura;
*Corelati fiecare tip fundamental de propozitie simpla de predicatie (propozitie categorica) cu simbolul, formula generala si citirea ei standard.
1) E; S e P; Nici un S nu este P a) propozitie particular afirmativa
2) I; S i P; Unii S sunt P b) propozitie universal negativa
3) A; S a P; Toti S sunt P c) propozitie particular negativa
4) O; S o P; Unii S nu sunt P d) propozitie universal afirmativa
Alegeti varianta corecta: c. (1)-b; (2)-a; (3)-d; (4)-c
S o P ≡S i ~P
*Daca aplicam negatia pentru a inversa valoarea logica a fiecarei variabile propozitionale si totodata pe cea a intregii formule vom transforma operatorul conjunctie in operatorul
disjunctie inclusiva si invers, ca in echivalentele de mai jos:
1) ( p ∧q ) ≡∼( ∼p ∨∼q )
2) ∼( p ∨q ) ≡( ∼p ∧∼q )
3) ( p ∨q ) ≡∼(∼p ∧∼q )
4) ∼( p ∧q ) ≡(∼p ∨∼q )
Alegeti varianta corecta. Identificati legile (regulile) logice redate de aceste formule:
b. Echivalentele De Morgan;
*Daca (p ≡∼q) este adevarata, ce putem spune despre (p ∨q) ? Alegeti varianta corecta:A
*Demonstratia de mai jos concretizeaza cerinta ca modus tollens sa fie rezultatul aplicarii
repetate a lui modus ponens la legea contrapozitiei (transpozitiei):
(p →q) →(∼q →∼p)
(p →q)___________
(∼q →∼p)
∼q_____
∼p
Alegeti una dintre variante. Demonstratia de mai sus este: a. Corecta;
*Determinati schema de inferenta a silogismului si verificati validitatea lui prin metoda reducerii indirecte (demonstratia prin reducerea la absurd): „Nici un mamifer nu este sarpe, deoarece nici o reptila nu este mamifer, iar toti serpii sunt reptile”.
Alegeti varianta corecta: d. aee-4 valid.
*Determinati schema de inferenta a silogismului si verificati validitatea lui prin metodele cunoscute: „Nici o planeta nu este stea, fiindca nici o planeta nu este corp cu lumina proprie, iar stelele sunt corpuri cu lumina proprie”.
Alegeti varianta corecta: c. aee-2 valid;
*Determinati schema de inferenta specifica argumentului si verificati validitatea lui prin legile speciale ale figurilor silogistice: „Cum nici un infractor nu este cinstit, dar este
raufacator, cel putin unii raufacatori nu sunt cinstiti”.
Alegeti varianta corecta: c. eao-3 valid;
*Dintre cele sase carti reunite mai tarziu sub titlul comun Organon, cele mai importante
doua contributii ale lui Aristotel in domeniul logicii sunt:
c. „Analitica prima” si „Analitica secunda”;

ala micu spunea...

*Expresiile (formulele) grupate in coloana din stanga redau proprietatile operatorului
conjunctie, iar in coloana din dreapta sunt grupate denumirile lor specifice.
1) (p ∧p) ≡p a) contragerea conjunctiei
2) ( p ∧q) ≡(q ∧p) b) asociativitatea
3) (p ∧q) ∧r≡p ∧(q ∧r)c) comutativitatea
4) ( p ∧q) →p d) idempotenta
5) (p ∧q) →q
Alegeti varianta corecta a corelarii fiecarei expresii cu denumirea ei specifica:
d. (1)-d; (2)-c; (3)-b; (4)-a; (5)-a;
*Expresiile (formulele) grupate in coloana din stanga redau proprietatile operatorului
disjunctie inclusiva, iar in coloana din dreapta sunt grupate denumirile lor specifice.
1) (p ∨p) ≡p a) asociativitatea
2) (p ∨q) ≡( q ∨p) b) idempotenta
3) (p ∨q) ∨r≡p ∨(q ∨r)c) extinderea disjunctiei
4) p →(p ∨q) d) comutativitatea
5) q →( p ∨q)
Alegeti varianta corecta a corelarii fiecarei expresii cu denumirea ei specifica:
c. (1)-b; (2)-d; (3)-a; (4)-c; (5)-c;
*Expresiile (formulele) grupate in coloana din stanga redau proprietatile operatorului
implicatie (conditionalul), iar in coloana din dreapta sunt grupate denumirile lor specifice.
1) p →p a) autodistributivitatea
2) (p →q) ≡( ∼q →∼p) b) tranzitivitatea
3) (p →q) ∧(q →r)→(p →r) c) reflexivitatea
4) p →(q →r)→(p →q) →(p →r)d) transpozitia (contrapozitia)
Alegeti varianta corecta a corelarii fiecarei expresii cu denumirea ei specifica:
b. (1)-c; (2)-d; (3)-b; (4)-a;
*Expresiile (formulele) grupate in coloana din stanga redau proprietatile operatorului
echivalenta (biconditionalul), iar in coloana din dreapta sunt grupate denumirile lor
specifice.
1) p ≡p a) tranzitivitatea
2) (p ≡q) ≡(q ≡p) b) transpozitia (contrapozitia)
3) (p ≡q) ∧(q ≡r)→(p ≡r) c) identitatea
4) (p ≡q) ≡( ∼q ≡∼p) d) simetria
Alegeti varianta corecta a corelarii fiecarei expresii cu denumirea ei specifica:
a. (1)-c; (2)-d; (3)-a; (4)-b;
*Expresiile de mai jos, cu rol de legi logice, redau un aspect al raportului de dualitate dintre conjunctie si disjunctia inclusiva:
1) p ∧(q ∨r)≡(p ∧q) ∨(p ∧r)
2) p ∨(q ∧r)≡(p ∨q) ∧(p ∨r)
Alegeti varianta corecta. Care este denumirea acestor legi (reguli) ?
d. Distributivitatea reciproca a conjunctiei si disjunctiei.
*Fenomenul care trebuie explicat este „durerea abdominala”. Tratatele de medicina afirma
ca exista cel putin patru posibilitati etiologice si anume: (a) durerea provine de la
afectiunile organelor extra-abdominale; (b) durerea provine de la bolile metabolice; (c)
durerea este de origine neurologica; (d) durerea provine din cauze propriu-zis abdominale.
Pentru descoperirea cauzei unei dureri abdominale putem proceda astfel: cercetam (a), apoi
(b) si, in sfarsit, (c); daca nici (a), nici (b) si nici (c) nu contin cauza, atunci ne oprim la
probabilul (d).
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic rationamentul concretizeaza:
c. Rationament deductiv deghizat;
*Fie argumentului lui Platon din „Republica” pentru a dovedi ca Homer nu spune adevarul

ala micu spunea...

despre zei: „Daca Homer spune adevarul despre zei, atunci eroii erau fii a zeilor si, in plus, eroii ar fi comis multe fapte condamnabile. Dar eroii nu erau fii ai zeilor si ei nu au comis fapte condamnabile; de unde urmeaza ca Homer nu a spus adevarul despre zei”.
Traduceti argumentul in limbajul specific logicii propozitionale. Utilizati metoda lui Quine pentru a decide daca expresia obtinuta este: b. Tautologie;
*Fie definitia: „Daca doua cazuri sau mai multe ale unui fenomen, obiect al cercetarii au
numai o circumstanta comuna, aceasta circumstanta, care, in toate cazurile singura
concorda, este cauza (sau efectul) fenomenului”.
Alegeti varianta corecta. Definitia este enuntul metodei:
a. Concordantei;
*Fie definitia: „Daca doua sau mai multe cazuri de aparitie a fenomenului cercetat au
singura circumstanta comuna, in timp ce doua sau mai multe cazuri asemanatoare cu
primele au in comun numai absenta acestei circumstante, atunci circumstanta prin care cele doua grupe de cazuri difera este efectul sau cauza sau o parte necesara a cauzei
fenomenului”. Alegeti varianta corecta. Definitia este enuntul metodei:
c. Combinata a concordantei si diferentelor;
*Fie definitia: „Daca o situatie in care un fenomen este prezent si o situatie in care
fenomenul este absent au aceleasi circumstante, afara de una, care apare in primul caz si
dispare in al doilea, atunci aceasta imprejurare este cauza (sau efectul), sau o parte
indispensabila a cauzei fenomenului”.
Alegeti varianta corecta. Definitia este enuntul metodei:
b. Diferentelor;
*Fie definitia: „Daca scadem dintr-un fenomen partea care se stie (prin indicatii anterioare)
ca este efectul unor antecedente, atunci restul fenomenului este efectul antecedentelor
ramase”.
Alegeti varianta corecta. Definitia este enuntul metodei:
e. Reziduurilor (ramasitelor).
*Fie definitia: „Un fenomen care variaza intr-un anumit mod de fiecare data cand un alt fenomen variaza la fel este sau o cauza, sau un efect al acestui fenomen, sau este legat de el in mod cauzal”.Alegeti varianta corecta. Definitia este enuntul metodei:
d. Variatiilor concomitente;
*Fie entimema: „Unele patrulatere sunt poligoane regulate, deoarece au laturile si unghiurile
congruente”.
Alegeti varianta corecta. Daca reconstruim silogismul, in aceasta entimema lipseste:
a. Premisa majora;
*Fie entimema: „Toate poligoanele cu laturi si unghiuri congruente sunt regulate, deci
patratele sunt poligoane regulate”.
Alegeti varianta corecta. Daca reconstruim silogismul, in aceasta entimema lipseste:
b. Premisa minora;
*Fie entimema: „Nici un recidivist nu poate fi angajat, or unii dintre candidati sunt
recidivisti”.
Alegeti varianta corecta. Daca reconstruim silogismul, in aceasta entimema lipseste:
c. Concluzia.
*Fie enuntul exprimat intr-o forma inferentiala reductiva: „Daca exista legatura cauzala,atunci exista coprezenta. Dar exista coprezenta; deci, exista probabil legatura cauzala”. Alegeti varianta corecta. Enuntul se refera la metoda: a. Concordantei;

ala micu spunea...

*Fie enuntul exprimat intr-o forma inferentiala reductiva: „Daca este raport cauzal, este
coaparitie sau codisparitie. Dar este coaparitie si codisparitie; deci, este probabil raport
cauzal”.
Alegeti varianta corecta. Enuntul se refera la metoda:
b. Diferentelor;
*Fie enuntul exprimat intr-o forma inferentiala reductiva: „Daca este legatura cauzala,
atunci este coabsenta. Dar este coabsenta; deci, este probabil raport cauzal”.
Alegeti varianta corecta. Enuntul se refera la metoda:
c. Combinata a concordantei si diferentelor;
*Fie enuntul exprimat intr-o forma inferentiala reductiva: „Daca este raport cauzal, atunci
este covariatie. Dar este covariatie; deci, este probabil raport cauzal”.
Alegeti varianta corecta. Enuntul se refera la metoda:
d. Variatiilor concomitente;
*Fie enuntul exprimat intr-o forma inferentiala reductiva: „Numai daca exista coprezenta, exista legatura cauzala. Dar exista coprezenta; deci, exista legatura cauzala”.
Alegeti varianta corecta. Enuntul se refera la metoda:
e. Reziduurilor (ramasitelor).
*Fie expresia: (p →q) ∧~ p→~ q
Folositi orice metoda cunoscuta din logica propozitionala pentru a decide daca expresia
este: a. Tautologie;
*Fie expresia: (p →q) v ~ q→p ∧~ (q →p)
Folositi orice metoda cunoscuta din logica propozitionala pentru a decide daca expresia
este: a. Tautologie;
*Fie expresia: ∼p →(q →p)
Adusa la forma normala disjunctiva, expresia arata astfel: (p ∧q ∧∼p)
Alegeti varianta corecta. Decideti daca expresia obtinuta (echivalenta celei initiale) este:
b. Contradictie logica;
*Fie expresia: (p →∼p) →∼p
Folositi metoda tabelelor de adevar pentru a decide daca expresia este:
a. Tautologie;
*Fie expresia: (∼p →p) →p
Folositi metoda tabelelor de adevar pentru a decide daca expresia este:
c. Tautologie.
*Fie expresia: (p →q) ∧(p→∼q )→∼p
Folositi metoda tabelelor de adevar pentru a decide daca expresia este:
a. Tautologie;
*Fie expresia: p ∨(q ∧r)→(p ∨q)
Utilizati metoda eliminarii treptate a necunoscutelor (bazat pe rationamentul prescurtat)
pentru a decide daca expresia este: b. Tautologie;
*Fie expresia: [∼(p ∧q) ∨(∼r ∧∼q)] →(∼r ∨p)
Utilizati metoda eliminarii treptate a necunoscutelor (bazat pe rationamentul prescurtat)
pentru a decide daca expresia este: c. Tautologie.
*Fie inferenta: „Cuprul este bun conductor, este semiconductor sau rau conductor de
electricitate. Acest obiect nu este rau conductor. Acest obiect nu este semiconductor. Acest obiect este facut din cupru. deci, cuprul este bun conductor de electricitate”.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic inferenta reprezinta:
d. Inductia prin eliminare.
*Fie polisilogismul: „Toate elementele chimice sunt substante simple si toti metaloizii sunt elemente chimice; deci toti metaloizii sunt substante simple. Toti halogenii sunt metaloizi; deci, toti halogenii sunt substante simple. Clorul este halogen; deci, clorul este substanta simpla”. Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic polisilogismul de mai sus este: a. Progresiv;
*Fie polisilogismul: „Toate viperele sunt serpi veninosi si toti serpii veninosi sunt ofidiene; deci, toate viperele sunt ofidiene. Toate ofidienele sunt reptile; deci, toate viperele sunt reptile. Toate reptilele sunt vertebrate; deci, toate viperele sunt vertebrate”.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic polisilogismul de mai sus este:
b. Regresiv.

ala micu spunea...

*Fie polisilogismul: „Toti timizii sunt suspiciosi, iar superstitiosii sunt timizi; deci, toti superstitiosii sunt suspiciosi. Unii tineri sunt superstitiosi; deci, unii tineri sunt suspiciosi”. Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic polisilogismul de mai sus este:
a. Progresiv;
*Fie polisilogismul: „Toate paralelogramele sunt patrulatere, iar toate dreptunghiurile sunt paralelograme; deci, toate dreptunghiurile sunt patrulatere. Toate patrulaterele sunt
poligoane; deci, toate dreptunghiurile sunt poligoane”. Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic polisilogismul de mai sus este: b. Regresiv.
*Fie propozitia: „Daca autobuzul a plecat la timp si a sosit cu intarziere, atunci a avut opriri neprevazute” Indicati, in limbajul logicii propozitionale, alte doua propozitii care sa fie echivalente logic cu propozitia initiala. Alegeti varianta corecta: b. (p ∧q) →r ≡∼(p ∧q) ∨r ≡∼p ∨∼q ∨r
*Fie propozitiile compuse de mai jos.
1) Plec in excursie sau joc sah
2) Plec in excursie si joc sah
Alegeti varianta corecta. Stabiliti relatia logica intre propozitiile (1) si (2):
d. Propozitia 2 →Propozitia 1.
*Fie rationamentul: „Balenele respira prin plamani si au sange cald. Daca balenele respira
prin plamani, atunci ele nu sunt pesti. Asadar, balenele au sange cald si nu sunt pesti”.
Traducem rationamentul in limbajul specific logicii propozitionale. Pentru a verifica
validitatea expresiei aplicam metoda deductiei naturale:
1. p ∧q
2. p →∼r / q ∧∼r
3. p din 1 contragerea conjunctiei
4. ∼r din 2 si 3.............................
5. q din 1 contragerea conjunctiei
6. q ∧∼r din 4 si 5 introducerea conjunctiei
Alegeti varianta corecta. Pe linia 4 denumirea regulii aplicate este: b. Modus ponens;
*Fie rationamentul: „Daca Andrei este pe Turnul Eiffel, atunci el este la Paris. Daca Andrei
este la Paris, atunci el este in Franta. Asadar, daca Andrei este pe Turnul Eiffel, atunci el
este in Franta”.
Traducem rationamentul in limbajul specific logicii propozitionale. Pentru a verifica
validitatea expresiei aplicam metoda deductiei naturale (varianta ei conditionata):
1. p →q
2. q →r / p →r
3. p din 1 regula supozitiei
4. q din 1 si 3 ………………….
5. r din 2 si 4 modus ponens
6. p →r din secventa 3-5 regula deductiei conditionate
Alegeti varianta corecta. Pe linia 4 denumirea regulii aplicate este: c. Modus ponens;
*Fie rationamentul: „Daca autobuzul pleaca la ora fixata si nu are intarzieri pe traseu,
inseamna ca va ajunge la timp. Intrucat autobuzul nu a ajuns la timp, rezulta ca el sau nu
plecat la ora fixata, sau a avut intarzieri pe traseu”.
Traduceti rationamentul in limbajul specific logicii propozitionale. Folositi metoda lui
Quine pentru a decide daca expresia obtinuta este: c. Tautologie.
*Fie rationamentul analogic: „A B C este triunghi dreptunghic. X Y Z este asemenea cu
ABC; deci, X Y Z este triunghi dreptunghic”.
Alegeti varianta corecta. Concluzia analogiei este:
a. Adevarata;
*Fie rationamentul analogic: „Andrei are 1,95 inaltime, corp proportionat si este un bun
jucator de baschet. Sorin este asemenea cu Andrei, are 1,95 m inaltime, si corp
proportionat; deci, Sorin este un bun jucator de baschet”.
Alegeti varianta corecta. Concluzia analogiei este:
c. Probabila.
*Fie rationamentul analogic: „4 2 5 este divizibil cu 5. Apoi, 8 0 5 se aseamana prin ultima cifra cu 4 2 5; deci, 8 0 5 este divizibil cu 5”.
Alegeti varianta corecta. Concluzia analogiei este:
a. Adevarata;

ala micu spunea...

*Fie schema de inferenta a expresiei: „Daca orice nu este M este P, iar nici un M nu este S,rezulta ca toti S sunt P”.Pentru a decide asupra validitatii expresiei prin metoda distribuirii termenilor, va oferim
primii pasi in rezolvare. Se observa ca premisa majora este ~MaP, premisa minora MeS,
iar concluzia SaP. Pentru a nu avea patru termeni se transforma MeS intr-un echivalent,
prin aplicarea succesiva a operatiilor logice de conversiune si obversiune: MeS ≡SeM ≡
Sa~M.Alege varianta corecta. Noua schema de inferenta, care respecta legea distribuirii
termenilor (atat pentru termenul mediu ~M, cat si pentru termenii extremi S si P)
reprezinta modul silogistic: a. aaa-1 valid;
*Fie schema de inferenta a unei metode de cercetare inductiva:
A B C D E – a b c d e
B – b
C – c
D – d
E – e
Deci, A – a
Alegeti varianta corecta. Schema exprima aplicarea metodei:
e. Reziduurilor (ramasitelor).

*Fie schema de inferenta a urmatoarei epichereme:
Nici un A nu este B, pentru ca toti A sunt C
Toti C sunt B, pentru ca sunt D
Unii E sunt C
Deci, Unii E nu sunt A
Alegeti varianta corecta. Schema de inferenta a epicheremei este:
a. Valida;
*Fie schema de inferenta:
A1 este B
A2 este B
A3 este B

An este B
A1, A2, A3,....... , An sunt toti A
Deci, Toti A sunt B
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema de mai sus reprezinta:
c. Inductia completa (totalizanta);
*Fie schema de inferenta:
A1, A2, A3,....... , An sunt B
A1, A2, A3,....... , An sunt toti A
Deci, Toti A sunt B
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema de mai sus reprezinta:
c. Inductia completa (totalizanta);
*Fie schema de inferenta:
A1 este B
A2 este B

An este B
A1, A2, A3,....... , An sunt unii A
Deci, Toti A sunt B
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema de mai sus reprezinta:
a. Inductia incompleta (amplificatoare);
*Fie schema de inferenta:
A1, A2, A3,....... , An sunt B
A1, A2, A3,....... , An sunt unii A
Deci, Toti A sunt B
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema de mai sus reprezinta:
a. Inductia incompleta (amplificatoare);
*Fie schema de inferenta:
A1, A2, A3,....... , An sunt B
A1, A2, A3,....... , An apartin lui A
Deci, Nici un A cunoscut nu exclude B
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema de mai sus reprezinta:
b. Inductia prin simpla enumerare;

*Fie schema de inferenta:
A este B sau C sau D
A1 nu este D
A1 nu este C
A1 este A
Deci, A este B
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema de mai sus reprezinta:
d. Inductia prin eliminare.

ala micu spunea...

*Fie schema de inferenta:
A este B sau C sau D
A1 este A
Deci, A1 este B sau C sau D
A1 nu este C
A1 nu este D
Deci, A1 este B
Deci, A este B
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema de inferenta reprezinta:
c. Rationament deductiv deghizat
*Fie schema de inferenta:
S este caracterizat prin P1 ∧P2 ∧P3 ∧.....∧Pn
P1 ∧P2 ∧P3 ∧.......∧Pn caracterizeaza S1 ∧S2 ∧S3 ∧...... ∧Sn
S1 ∧S2 ∧S3 ∧...... ∧Sn sunt caracterizate prin P
Deci, S este caracterizat prin P
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema de inferenta reprezinta:
c. Inductia de la singular la singular (eductia sau transductia);
*Fie schema inferentiala a unei dileme:
Daca A atunci C
Daca B atunci C
A sau B
Deci C
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema inferentiala a dilemei este:
a. Simpla constructiva;
*Fie schema inferentiala a unei dileme:
Daca A atunci B
Daca A atunci C
Nu B sau nu C
Deci nu A
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema inferentiala a dilemei este:
b. Simpla distructiva;
*Fie schema inferentiala a unei dileme:
Daca A atunci B
Daca C atunci D
A sau C
Deci B sau D
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema inferentiala a dilemei este:
c. Complexa constructiva;
*Fie schema inferentiala a unei dileme:
Daca A atunci B
Daca C atunci D
Nu B sau nu D
Deci nu A sau nu C
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema inferentiala a dilemei este:
d. Complexa distructiva.
*Fie schemele de inferenta a unei metode de cercetare inductiva:
A B C – a b c
A D E – a d e
Deci, A – a
ABCD – a
ABEF – a
AGHI – a
Deci, A – a
Alegeti varianta corecta. Ambele scheme exprima aplicarea metodei:
a. Concordantei;
*Fie schemele de inferenta a unei metode de cercetare inductiva:
A B C D – a
Ā B C D – ā
Deci, A – a
ABCD – a
BCD –
Deci, A – a
Alegeti varianta corecta. Ambele scheme exprima aplicarea metodei:
b. Diferentelor;
*Fie schemele de inferenta a unei metode de cercetare inductiva:
ABC – a
AMN – a
AST – a
Deci, A – a
si
Ā B C – ā
Ā M H – ā
Ā S T – ā
Deci, A – a
Alegeti varianta corecta. Ambele scheme exprima aplicarea metodei:
c. Combinata a concordantei si diferentelor;
*Fie schemele de inferenta a unei metode de cercetare inductiva:
A1 B C D – a1
A2B C D – a2
A3B C D – a3
Deci, A – a
A3B C D – a3
A2B C D – a2
A1 B C D – a1
Deci, A – a
Alegeti varianta corecta. Ambele scheme exprima aplicarea metodei:
d. Variatiilor concomitente;

ala micu spunea...

*Fie silogismul: „Deoarece unele patrupede sunt amfibii, iar nici o amfibie nu are sange
cald, atunci unele patrupede nu au sange cald”.
Alegeti varianta corecta. Modul si figura silogismului de mai sus este:
*Fie silogismul: „Epicurienii nu identificau binele suprem cu virtutea; ei nu erau deci
adevarati filosofi, pentru ca adevaratii filosofi identifica binele suprem cu virtutea”.
Alegeti varianta corecta. Modul si figura silogismului de mai sus este:
b. aee-2 valid;
*Fie silogismul: „Fiintele perfecte ar putea invata logica in 2-3 zile, dar din pacate oamenii nu sunt fiinte perfecte; prin urmare oamenii nu pot invata logica in 2-3 zile”.
Pentru a decide asupra validitatii silogismului, va oferim primii pasi in rezolvare. Schema
de inferenta a silogismului ne conduce la modul aee-1 nevalid. El devine valid intr-o
singura situatie, cand este transformat intr-un mod de fig. IV, prin inversarea premiselor,
implicit al termenilor extremi S si P.
Alegeti varianta corecta a figurii si modului valid cu concluzia adevarata: c. eao-4 valid;
*Fie silogismul: „Logica ofera cunostinte utile, deoarece este o stiinta, iar orice stiinta ofera cunostinte utile”.Alegeti varianta corecta. Modul si figura silogismului de mai sus este: a. aaa-1 valid;
*Fie silogismul: „Nici un numar divizibil cu 9 nu este prim, pentru ca toate numerele
divizibile cu 18 sunt divizibile si cu 9, dar nici un numar prim nu este divizibil cu 18”.
Alegeti varianta corecta. Modul si figura silogismului de mai sus este:
d. eae-4 nevalid.
*Fie silogismul: „Unele din substantele testate nu sunt acizi, deoarece unele din substantele
testate nu inrosesc hartia de turnesol, or toti acizii inrosesc hartia de turnesol”.
Alegeti varianta corecta. Modul si figura silogismului de mai sus este:
b. aoo-2 valid;
*Fie silogismul: „Unii din membrii grupului n-au mai prins trenul, fiindca unii din cei sositi la gara dupa ora 7 erau membri ai grupului, or nimeni din cei ce au sosit dupa ora 7 nu a
mai prins trenul”.
Alegeti varianta corecta. Modul si figura silogismului de mai sus este:
c. eio-3 valid;
*Fie silogismul: „Unii studenti ai facultatii noastre au obtinut la examenele din sesiunea de iarna media 10, or toti care au obtinut la examenele din iarna media 10 vor beneficia de o bursa de studiu in strainatate; deci unii care vor beneficia de o bursa de studiu in strainatate sunt studenti ai facultatii noastre”.
Alegeti varianta corecta. Modul si figura silogismului de mai sus este: d. iai-4 valid.
*Fie soritul dintr-un text filosofic a lui Seneca (“Scrisori catre Luciliu”): „Cine este
prevazator este si moderat; cine este moderat este si statornic; cine este statornic este si
netulburat; cine este netulburat nu este mohorat; cine nu este mohorat este fericit; asadar,
omul prevazator este fericit”.
Alegeti varianta corecta. Soritul de mai sus este:
b. Regresiv valid cu silogisme elementare din fig I;
*Fie soritul: „Toti buldogii sunt canine; toate caninele sunt mamifere; toate mamiferele sunt
vertebrate; deci, toti buldogii sunt vertebrate”.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic soritul de mai sus este:
b. Regresiv (aristotelic sau analitic).
*Fie soritul: „Nici un paralelogram nu este trapez; toate dreptunghiurile sunt paralelograme;
toate patratele sunt dreptunghiuri; deci, nici un patrat nu este trapez”.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic soritul de mai sus este:
a. Progresiv (goclenian sau sintetic);
*Fie soritul: „Supraproductia marfurilor aduce supraoferta; supraoferta aduce lipsa de
cumparatori; lipsa de cumparatori aduce scaderea preturilor; scaderea preturilor aduce
micsorarea veniturilor; Micsorarea veniturilor aduce licentierea lucratorilor; licentierea
lucratorilor provoaca starea de somaj; deci, supraproductia marfurilor provoaca starea de
somaj”.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic soritul de mai sus este:
b. Regresiv (aristotelic sau analitic).

ala micu spunea...

*Fie soritul: „Toti oamenii cinstiti sunt harnici; toti cei ce-si castiga painea prin munca sunt cinstiti; unii negustori isi castiga painea prin munca; deci, unii negustori sunt harnici”. Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic soritul de mai sus este:
b. Regresiv (aristotelic sau analitic).
*Fie urmatoarea dilema: ”Daca moartea ar fi o nenorocire, atunci ea ar atinge sau pe cei ce au murit pana acum, sau pe cei ce vor muri de acum inainte. Dar moartea nu atinge nici pe cei morti, nici pe cei ce vor muri. Deci, moartea nu este o nenorocire.” (Cicero)
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic dilema de mai sus este:
b. Simpla distructiva;
*Fie urmatoarea dilema: „Daca nu te porti dupa propria chibzuinta, vei fi criticat. Daca te porti dupa cea a altora tot criticat vei fi. Dar este necesar ori sa urmezi propria parere, ori
pe cea a altora; prin urmare, in ambele cazuri vei fi criticat”.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic dilema de mai sus este:
a. Simpla constructiva;
*Fie urmatoarea dilema: „Daca Dumnezeu este infinit de bun, el vrea suprimarea raului.
Daca Dumnezeu este atotputernic, el poate suprima raul. Or, raul exista. Deci, Dumnezeu
sau nu vrea, sau nu poate.” (prelucrare dupa Epicur)
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic dilema de mai sus este:
d. Complexa distructiva.
*Fie urmatoarea dilema: „Daca te casatoresti vei regreta, iar daca nu te casatoresti, iarasi vei regreta. Dar este necesar ori sa te casatoresti, ori sa nu te casatoresti. Prin urmare, in
ambele situatii vei regreta.” (prelucrare dupa Socrate).
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic dilema de mai sus este:
a. Simpla constructiva;
*Fie urmatoarea epicherema: „Minciuna provoaca neincredere, deoarece este un enunt
necorespunzator adevarului. Magulirea este o minciuna, deoarece este o denaturare a
adevarului. Deci, magulirea provoaca neincredere”.
Alegeti varianta corecta. Schema de inferenta a epicheremei este:
a. Valida;
*Fie urmatoarea epicherema: „Nici un silogism cu premise adevarate si concluzie falsa nu
este valid, deoarece ar fi un rationament rau construit. Unele inferente sunt silogisme cu
premise adevarate si concluzie falsa, deoarece sunt rationamente rau construite. Prin
urmare, unele inferente nu sunt valide”.
Alegeti varianta corecta. Schema de inferenta a epicheremei este:
a. Valida;
*Fie urmatoarea expresie: (p →∼p) →∼p
Folositi metoda matriceala (metoda tabelelor de adevar) pentru a decide daca expresia este: a. Lege logica (tautologie);
*Fie urmatoarea expresie: (∼p →p) →p
Folositi metoda matriciala (metoda tabelelor de adevar) pentru a decide daca expresia este: c. Lege logica.
*Fie urmatoarea expresie: (p →q) ∧(p→∼q )→∼p
Folositi metoda matriciala (metoda tabelelor de adevar) pentru a decide daca expresia este: b. Lege logica;
*Fie urmatoarea expresie: p ∨(q ∧r)→(p ∨q)
Utilizati metoda eliminarii treptate a necunoscutelor (bazat pe rationamentul prescurtat)
pentru a decide daca expresia este:
c. Lege logica.
*Fie urmatoarea expresie: [∼(p ∧q) ∨(∼r ∧∼q)] →(∼r ∨p)
Utilizati metoda eliminarii treptate a necunoscutelor (bazat pe rationamentul prescurtat)
pentru a decide daca expresia este: b. Lege logica;
*Fie urmatoarea expresie:
(p →q) ≡(∼p ∨q)
Decideti prin metoda tabelelor de adevar daca expresia este:
c. Functie simplu realizabila.
*Fie urmatoarea expresie:
∼(p →q) ≡(p ∧∼q)
Decideti prin metoda tabelelor de adevar daca expresia este:
a. Universal adevarata (tautologie);

ala micu spunea...

*Fie urmatoarea expresie:
(p ≡q) ≡(p →q) ∧(q →p)
Decideti prin metoda tabelelor de adevar daca expresia este:
a. Universal adevarata (tautologie);
*Fie urmatoarea expresie:
(p w q) ≡∼(p ≡q)
Decideti prin metoda tabelelor de adevar daca expresia este:
b. Universal adevarata (tautologie);
*Fie urmatoarea expresie:
(p ≡q) ≡(∼p ∨q ) ∧(∼q ∨p)
Decideti prin metoda tabelelor de adevar daca expresia este:
b. Universal adevarata (tautologie);
*Fie urmatoarea expresie:
(p w q) ≡(p ∨q) ∧(∼p ∨∼q)
Decideti prin metoda tabelelor de adevar daca expresia este:
b. Universal adevarata (tautologie);
*Fie urmatoarea expresie:
(p w q) ≡(p ∧∼q) ∨(∼p ∧q)
Decideti prin metoda tabelelor de adevar daca expresia este:
c. Universal adevarata (tautologie).
*Fie urmatoarea situatie: „Apelam la o serie de circumstante pentru a explica aparitia febrei tifoide intr-o colectivitate umana. In primul rand se cerceteaza apa de la diferitele ei surse, apoi hrana. Se constata ca singura circumstanta comuna este faptul ca toti au mancat stridii cumparate de la aceeasi piata. Presupunem ca stridiile contineau virusul care a declansat febra tifoida”.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic situatia de mai sus concretizeaza metoda de
cercetare inductiva numita:
a. Metoda concordantei;
*Fie urmatoarea situatie: „Albert Einstein calculase ca razele de lumina care trec pe la soare nu-l vor traversa in linie dreapta, cum cerea vechea teorie a lui Huyghens, ci se vor curba datorita fortei de atractie a soarelui. Deoarece nu este posibil sa se observe razele delumina care trec pe langa soare cand acesta straluceste, eclipsa oferea in mod oportun
posibilitatea sa se studieze influenta soarelui asupra luminii care trece pe langa el.
Doua expeditii au fost trimise de British Astronomical Society, una la Sobral, in
Brazilia, alta la Principe, in Vestul Africii. In ambele locuri se producea eclipsa totala.
Eclipsa incepea la 29 mai 1919. Mai multe fotografii au fost facute in timpul eclipsei.
Altele, dupa eclipsa. Rezultatele celor doua cazuri, diferite intr-o singura privinta
(disparitia soarelui, intr-un caz si aparitia lui in altul) au fost anuntate de ambele expeditii. Expeditia de la Sobral dadea 1,98cea de la Principe 1,62media este 1,8. Einstein prevazuse 1,75, deci foarte aproape. In acest fel calculele lui Einstein au fost confirmate. Prin urmare, consecinta fortei de atractie a soarelui este curbura razelor de lumina”.Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic situatia de mai sus concretizeaza metoda de cercetare inductiva numita:
b. Metoda diferentei;
*Fie urmatoarea situatie: „Sa presupunem ca un automobil are trei bujii B1, B2, B3.
Conducatorul auto observa deodata ca motorul sau merge numai cu doi cilindri. El banuie
ca o bujie este defecta. In acest caz, pentru a descoperi bujia defecta, el foloseste
urmatoarea metoda : el scoate mai intai fisa bujiei B3, astfel incat sa nu mai functioneze
decat B1 si B2 ; scoate apoi fisa bujiei B2 si pune pe prima la loc, astfel incat sa
functioneze numai B1 si B3; la sfarsit face si combinatia B2 si B3. Daca el observa ca
intr-una din aceste combinatii, sa zicem B2 si B3, motorul nu functioneaza mai rau decat
inainte de indepartarea fisei bujiei B1, aceasta inseamna ca bujia B1 este cauza
fenomenului”.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic situatia de mai sus concretizeaza metoda de
cercetare inductiva numita:
c. Metoda combinata a concordantei si diferentei (indirecta a diferentei);

ala micu spunea...

*Fie urmatoarea situatie: „Multa vreme a dominat ideea ca natura are si
ascensiunea apei din pompele hidraulice se explica prin atractia exercitata de catre vid
asupra apei. Aceasta explicatie era limitata de faptul ca lichidul nu se ridica decat pana la
anumita altitudine.In 1646, Toricelli a cufundat cu gura in jos intr-un vas plin cu mercur un tub de sticla cu mercur (lung de 80 cm, diametrul de 7 mm), observand cum coloana din tub coboara numai pana la inaltimea de 76 cm.
S-a nascut ipoteza ca greutatea coloanei de mercur este echilibrata de presiunea
exercitata de greutatea aerului. Blaise Pascal, afland despre aceasta experienta si despre
explicatia ipotetica, scrie cumnatului sau din Muntii Auvergne sa verifice ipoteza. Acesta
urca muntii, avand sub observatie tubul cufundat in lichidul de mercur. Pe masura ce el
urca muntii, coloana cobora, pana ce, in varful muntelui, coloana cobori cu 8 cm fata de
inaltimea avuta la punctul de plecare.
In concluzie, daca presiunea atmosferei este cauza nivelului atins de coloana de
mercur, atunci odata cu variatia presiunii atmosferice, trebuie sa varieze si inaltimea
coloanei de mercur”.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic situatia de mai sus concretizeaza metoda de
cercetare inductiva numita:
d. Metoda variatiilor concomitente;
*Fie urmatoarea situatie: „Dupa ce s-a calculat orbita planetei Uranus, descoperita in 1781,s-au observat unele nepotriviri intre prevederile calculelor si drumul real al planetei.
Uranus intarzia pe orbita in mod inexplicabil. Astronomul francez Leverrier a presupus
atunci ca perturbatiile constatate se datoreaza actiunii unei planete necunoscute. El a
calculat orbita acestei presupuse planete si a determinat locul de pe bolta cereasca unde eaar putea fi identificata intr-un anumit moment. Pe baza acestor indicatii, noua planeta a
fost intr-adevar descoperita la 23 septembrie 1846 de catre astronomul berlinez Galle si a
primit numele de Neptun. Perturbatiile lui Neptun au ingaduit sa se descopere pe aceeasi
cale, in 1930, planeta Pluton”.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic situatia de mai sus concretizeaza metoda de
cercetare inductiva numita:
e. Metoda reziduurilor (ramasitelor).
*Fie urmatoarele expresii:
1) p w q 5) p →q
2) ∼p ∨q 6) ∼(p ≡q)
3) ∼(p ∧∼q) 7) p ∧∼q
4) ∼(p →q) 8) (∼p ∨∼q) ∧(p ∨q)
Alegeti varianta corecta. Identificati expresiile logic echivalente:??
*Fie urmatoarele expresii:
1) p →(q →r) 3) (p →r) ∧(q →r)
2) q →(p →r) 4) (p →r) ∨(q →r)
Determinati expresiile care sunt logic echivalente cu formula A:
A: (p ∧q) →r
Alegeti varianta corecta. Formula A este echivalenta cu expresiile:
a. (1), (2) si (4)
*Fie urmatoarele expresii:
1) p →(q →r) 3) (p →r) ∧(q →r)
2) q →(p →r) 4) (p →r) ∨(q →r)
Determinati expresiile care sunt logic echivalente cu formula A:
A: (p ∨q) →r
Alegeti varianta corecta. Formula A este echivalenta cu expresiile: d. (3)
*Fie urmatoarele expresii specifice logicii propozitionale:
1) p →( p ∨q)
2) (p ∧q) →q
3) q →(p ∨q)
4) (p ∧q) →p
Alegeti varianta corecta. Identificati legile logice redate de aceste formule:
c. (1) si (3) extinderea disjunctiei; (2) si (4) contragerea conjunctiei;

ala micu spunea...

*Fie urmatoarele expresii specifice logicii propozitionale:
1) p →( p ∨q)
2) (p ∧q) →q
3) q →(p ∨q)
4) (p ∧q) →p
Alegeti varianta corecta. Ce raport exista intre formula (4) si (1), dar intre (2) si (3) ?
b. Implicatie;
*Fie urmatoarele scheme de inferenta echivalente:
x asemenea y
x are P
Deci, y are P
A are insusirile a, b, c, d
B are insusirile a, b, c
Deci, B are si insusirea d
Fa ∧Ga ∧Ha
Fb ∧Gb ∧Hb
Ia
Deci, Ib
Alegeti varianta corecta. Schemele de inferenta reprezinta:
c. Analogia;
*Fie urmatorul rationament: „Fluorul, clorul, bromul si iodul se gasesc in natura numai sub forma de compusi. Fluorul, clorul, bromul si iodul, si numai ei, sunt halogeni; prin urmare,
halogenii se gasesc in natura numai sub forma de compusi”.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic rationamentul reprezinta:
c. Inductia completa (totalizanta);
*Fie urmatorul rationament: „Heliul, neonul, argonul, kriptonul, xenonul, radonul sunt gaze nobile. Heliul, neonul, argonul, kriptonul, xenonul, radonul, si numai ele, constituie
elemente din grupa zero din sistemul periodic al elementelor. Prin urmare, toate elementele
grupei zero din sistemul periodic sunt gaze nobile”.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic rationamentul reprezinta:
c. Inductia completa (totalizanta);
*Fie urmatorul rationament: „Toti domnitorii Tarii Romanesti din secolul XIV au facut
parte din familia Basarabilor, deoarece Basarb I, Nicolae Alexandru, Vlaicu, Radu I,
Mircea cel Batran si Vlad I sunt toti din marea familie a Basarabilor si cunoastem din
istorie, ca au fost domnitori ai Tarii Romanesti, in ordinea mai sus amintita, aproape tot
secolul XIV”.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic rationamentul concretizeaza:
d. Inductia completa (totalizanta);
*Fie urmatorul rationament: „Pe baza asa-numitului sir al lui Bode care a stabilit o lege matematica empirica pentru calculul distantelor planetelor in sistemul solar (legea lui Bode: a = 0,4+0,32n, unde “a” este distanta unei planete fata de Soare, iar “n” este luat ca ∞pentru planeta Mercur, 0 pentru Venus, 1 pentru Pamant etc.) s-a reusit sa se determine distanta aproximativa a noii planete cautate Neptun (mai tarziu Pluton), iar pe baza perturbatiilor pe care ea le produce in traiectoria planetelor deja cunoscute s-a reusit sa se evalueze pozitia, masa planetei s.a. Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic argumentul concretizeaza: a. Inductia incompleta (amplificatoare);

ala micu spunea...

* Filosofia logicii analizeaza:
b. Conceptele fundamentale cu care se opereaza in logica
*Filosoful englez David Hume afirma urmatoarele: „Ideile noastre nu depasesc experienta
noastra. Ori, despre atributele si lucrarile divine nu avem nici o experienta. Nu este nevoie sa duc eu pana la capat acest silogism: concluzia o puteti trage singuri”.
Raspundem la cerinta filosofului englez:
Premisa 1: „Nici una din ideile noastre nu depaseste experienta noastra.”;
Premisa 2: „Toate ideile despre atributele si lucrarile divine se supun experientei
noastre.”;
Concluzia: „Nici o idee despre atributele si lucrarile divine nu face parte (nu
depinde) de ideile noastre (ale oamenilor)”.
Alegeti varianta corecta. Argumentul lui David Hume este corect si este reprezentat de
figura si modul silogistic: b. eae-2 valid;
*Identificati carui tip de polisilogism (progresiv sau regresiv) apartine urmatoarea schema
de inferenta:
Toti A sunt B
Toti B sunt C
Deci, Toti A sunt C
Toti C sunt D
Deci, Toti A sunt D
Toti D sunt E
Deci, Toti A sunt E
Alegeti varianta corecta:
b. Regresiv.
*Identificati carui tip de polisilogism (progresiv sau regresiv) apartine urmatoarea schema
de inferenta:
Toti D sunt E
Toti C sunt D
Deci, Toti C sunt E
Toti B sunt C
Deci, Toti B sunt E
Toti A sunt B
Deci, Toti A sunt E
Alegeti varianta corecta:
a. Progresiv;
*Identificati carui tip de polisilogism (progresiv sau regresiv) apartine urmatoarea schema
de inferenta:
Nici un D nu este E
Toti C sunt D
Deci, Nici un C nu este E
Toti B sunt C
Deci, Nici un B nu este E
Unii A sunt B
Deci, Unii A nu sunt E
Alegeti varianta corecta:
a. Progresiv;
*Identificati carui tip de polisilogism (progresiv sau regresiv) apartine urmatoarea schema de inferenta:
Nici un D nu este E
Toti C sunt D
Deci, Nici un C nu este E
Unii B sunt E
Deci, Unii B nu sunt C
Toti B sunt A
Deci, Unii A nu sunt C
Alegeti varianta corecta:
b. Regresiv.

ala micu spunea...

*Identificati carui tip de sorit (progresiv sau regresiv) apartine urmatoarea schema de
inferenta:
A este B
B este C
C este D
D este E
Deci,A este E
Alegeti varianta corecta:
b. Regresiv.
*Identificati carui tip de sorit (progresiv sau regresiv) apartine urmatoarea schema de
inferenta:
D este E
C este D
B este C
A este B
Deci,A este E
Alegeti varianta corecta:
a. Progresiv;
*Identificati carui tip de sorit (progresiv sau regresiv) apartine urmatoarea schema de
inferenta:
Nici un D nu este E
Toti C sunt D
Toti B sunt C
Unii A sunt B
Deci,Unii A nu sunt E
Alegeti varianta corecta:
a. Progresiv;
*Identificati carui tip de sorit (progresiv sau regresiv) apartine urmatoarea schema de
inferenta:
Nici un D nu este E
Toti C sunt D
Unii B sunt E
Toti B sunt A
Deci, Unii A nu sunt C
Alegeti varianta corecta:
b. Regresiv.
*Identificati formulele perechi care au proprietatea de a fi logic echivalente.
1) a) ∼(∼p ∧∼q)
b) ∼( p ∨q)
3) a) q ∨p
b) p →q
2) a) p →q
b) ∼(∼q ∧p)
4) a) ∼p →q
b) p ∨q
Alegeti varianta corecta:
c. (2), (4)
*Identificati formulele perechi care au proprietatea de a fi logic echivalente.
1) a) ∼(∼p ∧∼q)
b) ∼( p ∨q)
3) a) p →q
b) p →(p ∧q)
2) a) p →q
b) ∼(∼q ∧p)
4) a) p w q
b) (p ∨q) ∧∼(p ∧q)
Alegeti varianta corecta:
c. (2), (4)
*Identificati din lista de mai jos expresiile logic contradictorii:
1) ∼(p →q) ∧(q →p)
2) p →q
3) p ≡q
4) p ∨q
5) ∼(∼p →q)
6) p w q
7) p ∧∼q
Alegeti varianta corecta:
b. (1) cu (3); (3) cu (6); (2) cu (7); (4) cu (5)
*Identificati din lista de mai jos formulele logic echivalente:
1) p ∨q
2) p →q
3) ∼( p ∧∼q)
4) ∼(∼p ∧∼q)
5) ∼p ∨q
6) p ∨∼p
7) p →(p ∧∼p)→∼p
Alegeti varianta corecta:
a. (1) cu (3); (2) cu (4) cu (7); (5) cu (6)

ala micu spunea...

*In Antichitate termenului „logica” i se circumscrie in anumite limite sensul actual, care se regaseste in principal in scrierile lui:
d. Aristotel;
*In aplicarea metodelor inductiei cauzale si in rationamentele bazate pe aceste metode pot fi comise o serie de erori neformale. Fie urmatoarele situatii:
1. „Cresterea salariilor prin presiuni sindicale este cauza cresterii preturilor”;
2. „De aceea mi-a mers rau toata saptamana, pentru ca mi-a taiat calea o pisica
neagra”;Alegeti varianta corecta. Tipul de eroare este:
a. Post hoc ergo propter hoc;
*In aplicarea metodelor inductiei cauzale si in rationamentele bazate pe aceste metode pot fi comise o serie de erori neformale. Fie urmatoarele situatii:
1. „Daca A precede B, atunci A este cauza lui B”;
2. „Deoarece primavara graurii sosesc mai tarziu decat ciorile de camp, si aceasta
an de an, inseamna ca sosirea ciorilor de camp este cauza sosirii graurilor”.
Alegeti varianta corecta. Tipul de eroare este:
a. Post hoc ergo propter hoc;
*In aplicarea metodelor inductiei cauzale si in rationamentele bazate pe aceste metode pot fi comise o serie de erori neformale. Fie urmatoarele situatii:
1. „Delingventa se datoreaza saraciei; prin urmare saracia este cauza
nenumaratelor crime”;
2. „In ultima instanta, cauza formarii si dezvoltarii personalitatii umane o
reprezinta factorii de mediu”;
3. „Cauza formarii si dezvoltarii personalitatii umane o reprezinta, in ultima
instanta, factorii ereditari”;
Alegeti varianta corecta. Tipul de eroare este:
b. Confundarea cauzei cu conditiile;
*In aplicarea metodelor inductiei cauzale si in rationamentele bazate pe aceste metode pot fi comise o serie de erori neformale. Fie urmatoarele situatii:
1. „Legislatia prin care se impune un control asupra portului de arma nu reduce
rata omuciderilor datorate armelor de foc, deoarece oamenii si nu armele sunt
aceia care omoara oameni”;
2. „Actiunea vidului („oroarea de vid”) este cauza ridicarii apei in pompe”.
Alegeti varianta corecta. Tipul de eroare este:
b. Confundarea cauzei cu conditiile;
*In aplicarea metodelor inductiei cauzale si in rationamentele bazate pe aceste metode pot fi comise o serie de erori neformale. Fie urmatoarea situatie:
„Elevii nu invata, pentru ca iau note rele”.
Alegeti varianta corecta. Tipul de eroare este:
d. Efecte comune;
*In aplicarea metodelor inductiei cauzale si in rationamentele bazate pe aceste metode pot fi comise o serie de erori neformale. Fie urmatoarele situatii:
1. „Daca A este cauza pentru B si C, atunci B si C sunt legate cauzal”;
2. „Problemele economice grave sunt cauta presiunilor sindicale si cresterii
preturilor; deci, presiunile sindicale sunt cauza cresterii preturilor”.
Alegeti varianta corecta. Tipul de eroare este:
d. Efecte comune;

ala micu spunea...

*In aplicarea metodelor inductiei cauzale si in rationamentele bazate pe aceste metode pot fi comise o serie de erori neformale. Fie urmatoarea situatie:
Guvernul: „Problemele economice grave se datoreaza presiunii sindicatelor de a
mari incontinuu salariile. Salariile mai mari pe care le cer sindicatele sunt cauza ridicarii
preturilor”.
Sindicatele: „Nu, aceasta este o greseala. Cauza salariilor mai mari pe care le
cerem este ca preturile cresc incontinuu”.
Alegeti varianta corecta. Tipul de eroare este:
e. Efecte reciproce.
*In epoca contemporana este curenta conceptia potrivit careia logica formala se limiteaza la studiul: b. Inferentei formal valide;
*In logica propozitionala, negatia este operator:
a. Monar, deoarece isi poate exercita functia logica asupra unei formule (expresii),
chiar asupra unei variabile propozitionale;
*In logica propozitionala orice „formula bine formata” (f.b.f.) poate fi verificata prin:
c. Ambele proceduri (inductivista si deductivista);
*In logica propozitionala unele erori formale au primit denumiri specifice. Corelati aceste
denumiri cu forma logica pe care o exprima.
1) (p →q) ∧q→p a) eroarea afirmarii disjunctului
2) (p →q) ∧∼p→∼q b) eroarea afirmarii consecventului
(modus ponens plauzibil)
3) (p v q) ∧p→∼q c) eroarea negarii antecedentului
(modus tollens plauzibil)
Alegeti varianta corecta:
c. (1)-b; (2)-c; (3)-a
*In logica propozitionala, valoarea de adevar a expresiilor, formulelor sau agregatelor
propozitionale este in functie de:
c. Regulile de formare a expresiilor (formulelor bine formate);
*In logica traditionala, clasica un termen este distribuit numai daca in propozitia in care
intervine apare in totalitatea sferei sale; in caz contrar este nedistribuit. Pentru fiecare din
formele propozitionale categorice A, E, I, O (coloana din stanga) alegeti varianta corecta
pentru distribuirea termenilor S si P (coloana din dreapta).
1) S a P a) S distribuit, P distribuit
2) S e P b) S distribuit, P nedistribuit
3) S i P c) S nedistribuit, P distribuit
4) S o P d) S nedistribuit, P nedistribuit
Alegeti varianta corecta: d. (1)-b; (2)-a; (3)-d; (4)-c
*In perioada post-aristotelica, filosofii megarici (Diodor din Chronos, Philon s.a.) si stoici (Zenon din Citium, Chrysippos s.a.) au dezvoltat logica urmand problematica:
b. Noua, axata pe terminologie, paradoxe si calcul propozitional.
*Intelegerea logicii, de catre unii logicieni contemporani, doar ca teorie sistematica a
inferentelor formal valide este o problema dependenta de:
c. Optiuni definitionale asupra logicii.
*Metodologia, care isi va largi treptat problematica si va fi mai tarziu cunoscuta sub numele de „Teoria stiintei”, formuleaza reguli cu privire la: b. Descoperirea adevarului;
* „Noul Aristotel al logicii contemporane” este considerat:
c. Germanul Gottlob Frege;
*Pentru cercetarile consacrate diferitelor forme de rationament (silogistic, demonstrativ,
plauzibil si falacios), Aristotel a folosit termenii:
b. Analitica, Dialectica, Eristica
*Prima coloana contine o serie de inferente ipotetico-categorice si disjunctivo-categorice,
iar a doua coloana denumirile specifice acestora.
1) (p →q) ∧p→q a) modus ponendo-tollens
2) (p →q) ∧∼q→∼p b) modus tollens sau tollendo-tollens
3) (p ∨q) ∧∼p→q
4) (p w q) ∧∼p→q
5) (p ∨q) ∧∼q →p
6) (p w q) ∧∼q →p
c) modus tollendo-ponens
7) (p w q) ∧p→∼q
8) (p w q) ∧q →∼p
d) modus ponens sau ponendo-ponens
(sau regula detasarii)
Alegeti varianta corecta a corelarii fiecarui tip de inferenta ipotetico-categorica si
disjunctivo-categorica cu denumirea ei specifica:
c. (1)-d; (2)-b; (3), (4), (5), (6)-c; (7), (8)-a

ala micu spunea...

*Prima coloana contine o serie de structuri inferentiale valide, iar a doua coloana denumirile specifice acestora.
1) (p →q) ∧(q →r)→(p →r) a) dilema distructiva simpla
2) (p →r) ∧(q →r) ∧(p v q)→r b) dilema distructiva complexa
3) (p →q) ∧(r →s) ∧(p v r)→(q v s)
4) (p →q) ∧(∼p →r) ∧(p v ∼p)→(q v r)
c) silogismul ipotetic
5) (p →q) ∧(p →r) ∧(∼q v ∼r)→∼p d) dilema constructiva simpla
6) (p →q) ∧(r →s) ∧(∼q v ∼s)→(∼p v ∼r) e) dilema constructiva complexa
Alegeti varianta corecta. Corelati fiecare structura inferentiala valida (redata sub forma
unei implicatii logice) cu denumirea ei specifica:
b. (1)-c; (2)-d; (3), (4)-e; (5)-a; (6)-b
*Se da expresia: „Daca p, atunci q si daca r, atunci s. Dar q si s nu pot fi ambele adevarate.
Dovediti ca p si r nu pot fi ambele adevarate”.
Decideti prin orice metoda specifica logicii propzitionale daca expresia este:
a. Lege logica (tautologie);
*Se da expresia: (p →q) ∧(q →r)→(p →r)
Alegeti varianta corecta. Decideti prin metoda formelor normale daca expresia data este:
a. Lege logica (tautologie);
*Se da expresia: ∼(p ∧q) ∧∼(q ∧p)
Alegeti varianta corecta. Decideti prin metoda formelor normale daca expresia data este:
c. Functie simplu realizabila
*Se dau expresiile:
A: (p ∧1) ≡p C: (p ∧1) ≡1 E: (p ∧∼p) ≡0
B: (p ∧0) ≡p D: (p ∧0) ≡0 F: (p ∧∼p) ≡1
Analizati expresiile cu ajutorul tabelei de adevar specifica operatorului conjunctie si
identificati varianta corecta:
b. A + D + E
*Se dau expresiile:
A: (p ∨0) ≡0 C: (p ∨0) ≡p E: (p ∨∼p) ≡1
B: (p ∨1) ≡p D: (p ∨1) ≡1 F: (p ∨∼p) ≡0
Analizati expresiile cu ajutorul tabelei de adevar specifica operatorului disjunctie inclusiva
si identificati varianta corecta: c. C + D + E
*Se dau expresiile:
A: (1 →q) ≡q E: (p →1) ≡1
B: (p →1) ≡p F: (p →0) ≡0
C: (0 →q) ≡1 G: (p →0) ≡∼p
D: (1 →q) ≡1 H: (0 →q) ≡q
Analizati expresiile cu ajutorul tabelei de adevar specifica operatorului implicatie si
identificati varianta corecta: d. A + C + E + G
*Se dau expresiile:
A: (p ≡1) ≡1 C: (p ≡1) ≡p E: (p ≡0) ≡p
B: (p ≡0) ≡∼p D: (p ≡0) ≡0
Analizati expresiile cu ajutorul tabelei de adevar specifica operatorului echivalenta si
identificati varianta corecta:
c. B + C
*Se dau expresiile:
A: (p w p) ≡0 E: (p w 1) ≡∼p
B: (p w 1) ≡p F: (p w ∼p) ≡1
C: (p w 0) ≡p G: (p w p) ≡p
D: (p w ∼p) ≡0 H: (p w 0) ≡0
Analizati expresiile cu ajutorul tabelei de adevar specifica operatorului disjunctie
exclusiva, si identificati varianta corecta:
c. A + C + E + F
*Se dau expresiile:
1) ( p ∧q) →r
2) p →(∼r →∼q)
Alegeti varianta corecta. Determinati relatia logica dintre formulele (1) si (2): c. (1) ≡(2)
*Se dau expresiile:
1) p ∧(p →q) 3) q ∧(p →∼q)
2) ∼q ∧(∼p →q) 4) ∼p ∧(∼q →p)
Determinati formulele care implica p. Alegeti varianta corecta:
a. (1) si (2) →p;
*Se dau expresiile:
1) p ∧(p →q) 3) q ∧(p →∼q)
2) ∼q ∧(∼p →q) 4) ∼p ∧(∼q →p)
Determinati formulele care implica pe q. Alegeti varianta corecta:
c. (1), (3), (4) →q .

ala micu spunea...

*Se dau premisele:
(1) (p ∧q) →r
(2) (p ∧q) ∨(s →∼t)
(3) ∼r
(4) (s →∼t) →(r→z)
Prin metoda deductiei naturale se obtine concluzia (p ∧q) →z
Aplicam metoda:
1. (p ∧q) →r
2. (p ∧q) ∨(s →∼t)
3. ∼r
4. (s →∼t) →(r→z) / (p ∧q) →z
5. ∼(p ∧q) din 1 si 3 modus tollens
6. (s →∼t) din 2 si 5 modus tollendo-ponens
7. (r→z) din 4 si 6 modus ponens
8. (p ∧q) →z din 1 si 7 tranzitivitatea implicatiei
Decideti daca aplicarea metodei este:
a. Corecta;
*Se dau premisele:
(1) (p ∧q) →r
(2) (p ∧q) ∨(s →∼t)
(3) ∼r
(4) (s →∼t) →(r→z)
Prin metoda deductiei naturale se obtine concluzia (p ∧q) →z
Aplicam metoda:
1. (p ∧q) →r
2. (p ∧q) ∨(s →∼t)
3. ∼r
4. (s →∼t) →(r→z) / (p ∧q) →z
5. ∼(p ∧q) din 1 si 3 modus tollens
6. (s →∼t) din 2 si 5........................................
7. (r→z) din 4 si 6 modus ponens
8. (p ∧q) →z din 1 si 7 tranzitivitatea implicatiei
Alegeti varianta corecta. Pe linia 6 denumirea regulii aplicate este:
c. Modus ponendo-tollens;
*Se dau premisele:
(1) p ∧q
(2) ∼(p ∧r)
(3) ( ∼r ∨s) →t
Prin metoda deductiei naturale se obtine concluzia t
1. p ∧q
2. ∼(p ∧r)
3. ( ∼r ∨s) →t/ t
4. ∼p ∨∼r din 2 legile lui De Morgan
5. p din 1 contragerea conjunctiei
6. ∼∼p din 5 dubla negatie
7. ∼r din 4 si 6 modus tollendo-ponens
8. ( ∼r ∨s) din 7 extinderea disjunctiei
9. t din 3 si 8 modus ponens
Decideti daca aplicarea metodei este:
a. Corecta;
*Se dau premisele:
(1) p ∧q
(2) ∼(p ∧r)
(3) ( ∼r ∨s) →t
Prin metoda deductiei naturale se obtine concluzia t
Aplicam metoda:
1. p ∧q
2. ∼(p ∧r)
3. ( ∼r ∨s) →t/ t
4. ∼p ∨∼r din 2 legile lui De Morgan
5. p din 1 contragerea conjunctiei
6. ∼∼p din 5 dubla negatie
7. ∼r din 4 si 6..........................................
8. ( ∼r ∨s) din 7 extinderea disjunctiei
9. t din 3 si 8 modus ponens
Alegeti varianta corecta. Pe linia 7 denumirea regulii aplicate este:
d. Modus tollendo-ponens.
*Se dau premisele:
(1) (p ∨s) →z
(2) (r ∧q) →p
(3) ∼z
Prin metoda deductiei naturale se obtine concluzia (r →∼q)
1. (p ∨s) →z
2. (r ∧q) →p
3. ∼z / (r →∼q)
4. ∼(p v s) din (1) si (3) modus ponens
5. ∼p ∧∼s din (4) legile lui De Morgan
6. ∼p din (5) legea contragerii conjunctiei
7. ∼(r ∧q) din (2) si (6) modus tollens
8. ∼r v ∼q din (7) legile lui De Morgan
9. r →∼q din (8) legi de transformare
Decideti daca aplicarea metodei este:
a. Corecta;

ala micu spunea...

*Se dau premisele:
(1) (p ∨s) →z
(2) (r ∧q) →p
(3) ∼z
Prin metoda deductiei naturale se obtine concluzia (r →∼q)
1. (p ∨s) →z
2. (r ∧q) →p
3. ∼z / (r →∼q)
4. ∼(p v s) din (1) si (3) modus ponens
5. ∼p ∧∼s din (4) legile lui De Morgan
6. ∼p din (5) legea contragerii conjunctiei
7. ∼(r ∧q) din (2) si (6).............................
8. ∼r v ∼q din (7) legile lui De Morgan
9. r →∼q din (8) legi de transformare
Alegeti varianta corecta. Pe linia 7 denumirea regulii aplicate este: a. Modus tollens;
*Se dau premisele:
(1) p →q
(2) r →s
(3) ∼q ∨∼s
Prin metoda deductiei conditionate (varianta a metodei deductiei naturale) se obtine
concluzia (∼p ∨∼r)
(1) p →q
(2) r →s
(3) ∼q ∨∼s / ∼p ∨∼r
(4) p introdus prin regula supozitiei
(5) q din (1) si (4) modus ponens
(6) ∼∼q din (5) dubla negatie
(7) ∼s din (3) si (6) modus tollendo-ponens
(8) ∼r din (2) si (7) modus tollens
(9) p →∼r din secventa (4)-(8) teorema deductiei
(10) ∼p ∨∼r din (9) legile transformarii implicatiei
Decideti daca aplicarea metodei este:
a. Corecta;
*Se dau premisele:
(1) p →q
(2) r →s
(3) ∼q ∨∼s
Prin metoda deductiei conditionate (varianta a metodei deductiei naturale) se obtine
concluzia (∼p ∨∼r)
(1) p →q
(2) r →s
(3) ∼q ∨∼s / ∼p ∨∼r
(4) p introdus prin regula supozitiei
(5) q din (1) si (4) modus ponens
(6) ∼∼q din (5) dubla negatie
(7) ∼s din (3) si (6).............................
(8) ∼r din (2) si (7) modus tollens
(9) p →∼r din secventa (4)-(8) teorema deductiei
(10) ∼p ∨∼r din (9) legile transformarii implicatiei
Alegeti varianta corecta. Pe linia 7 denumirea regulii aplicate este:
d. Modus tollendo-ponens.
*Se dau premisele:
(1) (r ∧q) →p
( 2) s→r
(3) p →(t ∨z)
(4) s
Prin metoda deductiei conditionate (varianta a metodei deductiei naturale) se obtine
concluzia q →(t ∨z) 
(1) (r ∧q) →p
(2) s→r
(3) p →(t ∨z)
(4) s / q →(t ∨z)
(5) q supozitia pentru deductia conditionata
(6) r din 2 si 4 modus ponens
(7) (r ∧q) din 5 si 6 regula introducerii conjunctiei
(8) p din 1 si 7 modus ponens
(9) (t ∨z) din 3 si 8 modus ponens
(10) q →(t ∨z) de la 5 la 9 teorema deductiei (descarcarea secventei 5-9)
Decideti daca aplicarea metodei este:
a. Corecta;
*Se dau premisele:
(1) (r ∧q) →p
(2) s→r
(3) p →(t ∨z)
(4) s
Prin metoda deductiei conditionate (varianta a metodei deductiei naturale) se obtine
concluzia q →(t ∨z) 
(1) (r ∧q) →p
(2) s→r
(3) p →(t ∨z)
(4) s / q →(t ∨z)
(5) q supozitia pentru deductia conditionata
(6) r din 2 si 4 modus ponens
(7) (r ∧q) din 5 si 6 regula introducerii conjunctiei
(8) p din 1 si 7.............................
(9) (t ∨z) din 3 si 8 modus ponens
(10) q →(t ∨z) de la 5 la 9 teorema deductiei (descarcarea secventei 5-9)
Alegeti varianta corecta. Pe linia 8 denumirea regulii aplicate este:
c. Modus ponens;

ala micu spunea...

*Se dau premisele:
(1) p →(q ∧r)
(2) ∼q
Prin metoda deductiei indirecte (fundamentata pe principiul reducerii la contradictie,
varianta a metodei deductiei naturale) se obtineti concluzia ∼p
(1) p →(q ∧r)
(2) ∼q / ∼p
(3) ∼∼p se neaga concluzia initiala, deci aplicam regula (a)
(4) p din (3) dubla negatie
(5) q ∧r din (1) si (4) modus ponens
(6) r din (5) contragerea conjunctiei
(7) q din (5) contragerea conjunctiei
(8) q ∨r din (7) extinderea disjunctiei
(9) ∼r din (2) si (8) modus tollendo-ponens
Pornind de la supozitia de pe linia (3) am ajuns atat la concluzia de la linia (6) cat si la
concluzia de la linia (9)
(10) ∼∼∼p de la (3) la (9) regula reducerii la contradictie (negatia supozitiei
anterioare)
(11) ∼p din (10) dubla negatie
Decideti daca aplicarea metodei este:
a. Corecta;
*Se dau premisele:
(1) p →(q ∧r)
(2) ∼q
Prin metoda deductiei indirecte (fundamentata pe principiul reducerii la contradictie,
varianta a metodei deductiei naturale) se obtineti concluzia ∼p
(1) p →(q ∧r)
(2) ∼q / ∼p
(3) ∼∼p se neaga concluzia initiala, deci aplicam regula (a)
(4) p din (3) dubla negatie
(5) q ∧r din (1) si (4) modus ponens
(6) r din (5).......................................
(7) q din (5) contragerea conjunctiei
(8) q ∨r din (7) extinderea disjunctiei
(9) ∼r din (2) si (8) modus tollendo-ponens
Pornind de la supozitia de pe linia (3) am ajuns atat la concluzia de la linia (6) cat si la
concluzia de la linia (9)
(10) ∼∼∼p de la (3) la (9) regula reducerii la contradictie (negatia supozitiei
anterioare)
(11) ∼p din (10) dubla negatie
Alegeti varianta corecta. Pe linia 6 denumirea regulii aplicate este:
b. Contragerea conjunctiei;
*Se dau urmatoarele propozitii:
1) Nu am invatat, dar nici nu iau examenul.
2) Iau examenul, numai daca am invatat.
3) Sau am invatat, sau nu iau examenul.
4) Nu iau examenul, dar nici nu am invatat.
5) Am invatat, iau examenul, iar daca iau examenul, am invatat.
6) Fie nu iau examenul, fie am invatat.
In limbajul specific logicii propozitionale ele sunt traduse in urmatoarele expresii:
(1) ∼p ∧∼q (4) ∼q ∧∼p
(2) q ≡p (5) (p →q) ∧(q →p)
(3) p ∨∼q (6) ∼q ∨p
Alegeti varianta corecta. Identificati expresiile echivalente:
b. (1) cu (4); (2) cu (5); (3) cu (6)
*Se spune ca in antichitatea greaca mama unui atenian isi avertiza astfel fiul sa nu intre in
viata publica: “Daca spui adevarul, oamenii te vor uri, iar daca spui minciuni, te vor uri
zeii. Dar nu poti sa spui decat adevarul sau minciuni. Asadar, fiul meu, vei fi urat fie de
oameni, fie de zei”.
Se spune ca, dupa un moment de gandire, fiul i-ar fi replicat astfel mamei: “Daca spun
adevarul, zeii ma vor iubi, iar daca spun minciuni, ma vor iubi oamenii. Nu pot spune
decat adevarul sau minciuni. Asadar, voi fi iubit fie de zei, fie de oameni”.
Ambele rationamente sunt dileme. Traduceti avertizarea mamei si replica fiului in limbajul
specific logicii propozitionale.Utilizand orice metoda de verificare cunoscuta din logica
propozitionala decideti daca cele doua expresii obtinute sunt: b. Compatibile.

ala micu spunea...

*Termenul „logica” a fost folosit pentru prima oara in Antichitatea greceasca de catre:
b. Alexandru din Aphrodisias
*Traduceti in limbajul specific logicii propozitionale urmatorul enunt: „Invingatorul va
primi un set de discuri sau un bilet de tabara”.
Alegeti varianta corecta:
b. p w q
*Traduceti in limbajul specific logicii propozitionale urmatorul enunt: „Nu este adevarat ca
daca nu va castiga campionatul, echipa de baschet se va desfiinta”.
Alegeti varianta corecta:
c. ∼(∼p →q)
*Traduceti in limbajul specific logicii propozitionale urmatorul enunt: „Andrei n-are
rezultate bune nici la Logica si nici la Teoria comunicarii”.
Alegeti varianta corecta:
a. p ∧∼q
*Va oferim definitia incompleta a conjunctiei ca functie de adevar: „Conjunctia este .... daca si numai daca toate componentele sale sunt .....; cand cel putin una din componentele sale este ....., conjunctia este ....”. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere din definitia conjunctiei, dupa cum este corect, cu valorile logice de “adevarat” sau de “fals”:
d. Adevarata, Adevarate, Falsa, Falsa.
*Va oferim definitia incompleta a disjunctiei exclusive ca functie de adevar: „Disjunctiaexclusiva este .....numai daca cele doua componente ale sale au aceeasi valoare de adevar;altfel, disjunctia exclusiva este .....”. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere din definitia disjunctiei exclusive, dupa cum este corect, cu valorile logice de “adevarat”sau de “fals”: c. Falsa, Adevarata;
*Va oferim definitia incompleta a disjunctiei inclusive ca functie de adevar: „Disjunctia inclusiva este ..…daca si numai daca toate componentele sale sunt .....; cand cel putin una din componente este ..…, disjunctia este .....”. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere din definitia disjunctiei inclusive, dupa cum este corect, cu valorile logice de “adevarat” sau de “fals”: c. Falsa, False, Adevarata, Adevarata;
*Va oferim definitia incompleta a echivalentei (biconditionalului) ca functie de adevar:
„Echivalenta este .....numai daca cele doua componente ale sale au aceeasi valoare de
adevar; altfel, echivalenta este .....”. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere
din definitia echivalentei (biconditionalului), dupa cum este corect, cu valorile logice de
“adevarat” sau de “fals”: c. Adevarata, Falsa;
*Va oferim definitia incompleta a exceptiei (negatia implicatiei) ca functie de adevar:
„Exceptia este….numai daca antecedentul este…..si consecventul …..; in rest exceptia
este…..”. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere din definitia exceptiei
(negatia implicatiei), dupa cum este corect, cu valorile logice de “adevarat” sau de “fals”:
a. Adevarata, Adevarat, Fals, Falsa;
*Va oferim definitia incompleta a implicatiei (conditionalului) ca functie de adevar:
„Implicatia este ..... numai daca antecedentul ei este ....., iar consecventul ei este .....; in
rest, implicatia este .....”. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere din
definitia implicatiei (conditionalului), dupa cum este corect, cu valorile logice de
“adevarat” sau de “fals”: c. Falsa, Adevarat, Fals, Adevarata
*Va oferim definitia incompleta a incompatibilitatii (anticonjunctiei) ca functie de adevar:„Incompatibilitatea este…..numai daca cele doua componente ale sale sunt…..; altfel,incompatibilitatea este….”. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere dindefinitia incompatibilitatii (anticonjunctiei), dupa cum este corect, cu valorile logice de“adevarat” sau de “fals”: a. Falsa, Adevarate, Adevarata;
*Va oferim definitia incompleta a negatiei ca functie de adevar: „Negatia unei propozitii p,∼p, este .... daca si numai daca p este ..... si este ..... daca si numai daca p este .....”.Convenim ca p este initial adevarata. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere din definitia negatiei, dupa cum este corect, cu valorile logice de “adevarat” sau de “fals”:
b. Falsa, Adevarata, Adevarata, Falsa;

ala micu spunea...

*Va oferim definitia incompleta a rejectiei (antidisjunctiei inclusive) ca functie de adevar:„Rejectia este….numai daca cele doua componente ale sale sunt…...; altfel, rejectia este…..”. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere din definitia rejectiei (antidisjunctiei inclusive), dupa cum este corect, cu valorile logice de “adevarat” sau de“fals”: b. Adevarata, False, Falsa;
*Va oferim definitia incompleta a replicatiei (inversa implicatiei) ca functie de adevar:
„Replicatia este…..numai daca consecventul p este…..si antecedentul q este…...; altfel,
replicatia este…..”. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere din definitia
replicatiei (inversa implicatiei), dupa cum este corect, cu valorile logice de “adevarat” sau
de “fals”: c. Falsa, Fals, Adevarat, Adevarata;
*Va oferim definitia incompleta a negatiei replicatiei (negatia inversei implicatiei) ca
functie de adevar: „Negatia replicatiei este….numai daca consecventul p este….si
antecedentul q este…..; altfel, negatia replicatiei este….”. Alegeti varianta corecta a
completarii spatiilor libere din definitia negatiei replicatiei (negatia inversei implicatiei),
dupa cum este corect, cu valorile logice de “adevarat” sau de “fals”:
d. Adevarata, Fals, Adevarat, Falsa.
*Va oferim urmatorul enunt: „Expresiile specifice logicii propozitionale care iau valoarea adevarat pentru orice combinatie de valori de adevar ale variabilelor componente se numesc legi logice (formule valide, universal adevarate sau tautologii)”. Alegeti varianta corecta. Enuntul este:A
*Va oferim urmatorul enunt: „Expresiile specifice logicii propozitionale care iau valoarea adevarat numai pentru anumite combinatii de valori de adevar ale variabilelor componente si valoarea de fals pentru celelalte combinatii se numesc expresii contingente sau realizabile si fac parte, impreuna cu cele tautologice, din grupul formulelor consistente”. Alegeti varianta corecta. Enuntul este:A
*Va oferim urmatorul enunt: „Expresiile specifice logicii propozitionale care iau valoarea fals pentru orice combinatie de valori de adevar ale variabilelor componente se numesc contradictii logice (formule inconsistente sau universal false)”. Alegeti varianta corecta.Enuntul este:A
*Va oferim urmatoarea matrice:
p q p ? q
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 0
Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar: c. Conjunctie;
*Va oferim urmatoarea matrice:
p q p ? q
1 1 1
1 0 1
0 1 1
0 0 0
Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar: c. Disjunctie inclusiva;
*Va oferim urmatoarea matrice:
p q p ? q
1 1 1
1 0 0
0 1 1
0 0 1
Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar: b. Implicatie
*Va oferim urmatoarea matrice:
p q p ? q
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1
Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar: d. Echivalenta
*Va oferim urmatoarea matrice:
p q p ? q
1 1 0
1 0 1
0 1 1
0 0 0
Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar: c. Disjunctie exclusiva;

ala micu spunea...

*Va oferim urmatoarea matrice:
p q p ? q
1 1 0
1 0 1
0 1 1
0 0 1
Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar: b. Incompatibilitate
*Va oferim urmatoarea matrice:
p q p ? q
1 1 0
1 0 0
0 1 0
0 0 1
Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar: c. Rejectie
*Va oferim urmatoarea matrice:
p q p ? q
1 1 0
1 0 1
0 1 0
0 0 0
Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:
a. Exceptia (negatia implicatiei);
*Va oferim urmatoarea matrice:
p q p ? q
1 1 1
1 0 1
0 1 0
0 0 1
Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:
d. Replicatie (negatia implicatiei).
*Va oferim urmatoarea matrice:
p q p ? q
1 1 0
1 0 0
0 1 1
0 0 0
Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:
d. Antireplicatie (negatia inversei implicatiei).

pierpatrat spunea...

la mulți ani cuae la 2 ani de la mutare. tari linkurile de ieri. dă-i înainte ca un adevărat taurocent ce ești.
respect.

Anonim spunea...

nginx suge

Sorina spunea...

CE tare este poza de ramas bun, bafta multa in noua casa

Anonim spunea...

SaloSwotobe xaikalitag issuefugh [url=http://usillumaror.com]iziananatt[/url] idiodyintar http://gussannghor.com Desiararhax

Piticigratis spunea...

Noul site
http://piticigrasi.com/

Terente Regele baltilor spunea...

Piticigratis

calina spunea...

frumos scris